Dictatura USR-PLUS: ministrul Vlad Voiculescu decide, numește și aprobă

Profitând de starea de alertă, Vlad Voiculescu instaurează dictatura în sistemul de sănătate. USR-PLUS acuză PSD pentru oroarea de la Spitalul Foișor, pe motiv că directorul numit politic de partidul care acum este în opoziție ar fi vinovat de scoaterea în stradă a bolnavilor, pe timpul nopții. Ce uită să spună Vlad Voiculescu și colegii lui de partid este că ministrul a semnat un Ordin publicat în Monitorul Oficial, pe 9 aprilie, exact în ziua evacuării spitalului, prin care își dă mână liberă la schimbat și numit orice director în sistemul medical, instaurând, astfel, dictatura, în numele democrației. 

Vlad Voiculescu devine unicul decident în ceea ce ar putea deveni mai degrabă o campanie de numiri exclusiv politice la conducerea spitalelor și a tuturor instituțiilor din subordinea Ministerului Sănătății. Nu doar ministrul face astfel de numiri la conducerea spitalelor, ci și președinții de consilii județene, primarii sau rectorii universităților de medicină, în funcție de autoritatea în subordinea căreia se află spitalele respective. Scandalul care a izbucnit la Spitalul Foișor, după scoaterea în stradă a 200 de pacienți aflați sub tratament, unii dintre ei chiar la Terapie Intensivă, a luat o turnură neașteptată: declarațiile liderilor USR-PLUS arată că s-a călcat în picioare deontologia profesională pentru a-l scoate vinovat pe managerul spitalului, sub acuzația de a fi fost numit în funcție de „Ciuma Roșie”. De la acuzație până la demitere e un singur pas, astfel încât postul rămâne vacant, iar ordonatorul de credite poate numi un nou manager interimar, cum altfel, dacă nu... politic? Simultan, și Vlad Voiculescu poate numi politic pe oricine își dorește, conform Ordinului pe care l-a semnat și care a fost publicat în MO 484/2021, chiar vineri, 9 aprilie, înainte de evacuarea spitalului. „În cazul funcțiilor de conducere vacante sau temporar vacante, din cadrul instituțiilor aflate în subordinea și coordonarea Ministerului Sănătății, pentru care prerogativa de numire o are ministrul Sănătății, procedura de ocupare, fără concurs, este organizată de Ministerul Sănătății, la propunerea ministrului Sănătății; Comisia constituită pentru ocuparea funcțiilor prevăzute la alin. 1 este formată din trei membri, desemnați prin ordin de către ministrul Sănătății; Comisia prevăzută la alin. 2 înaintează ministrului Sănătății un exemplar original al procesului verbal final al procedurii de selecție cu propunerea de numire a candidatului declarat admis”, prevede modificarea Ordinului nr. 905, din 26 mai 2020. Practic, ministrul propune persoana, tot ministrul își numește trei oameni care să formeze o comisie, care comisie se face că lucrează și scrie un proces verbal de selecție a candidatului deja propus de ministrul care a numit și comisia de evaluare, prin care îi propune ministrului același candidat propus tot de ministru, ca la final, tot ministrul să-și aprobe candidatul. 

Începutul unei campanii de numiri politice

O analiză atentă a situației spitalelor din România arată că scandalul de la Foișor ar putea duce la numirea politică a unui nou manager, din partea USR-PLUS. Ca o coincidență, Ordinul nr. 905, din 26 mai 2020, pentru aprobarea Metodologiei privind ocuparea, fără concurs, a posturilor vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătății și unităților aflate în subordinea, coordonarea și sub autoritatea Ministerului Sănătății, inclusiv funcțiile publice de execuție și conducere, pe perioadă determinată, în contextul instituirii stării de alertă pe teritoriul României, a fost publicat în Monitorul Oficial din 2 iunie 2020. Starea de urgență, apoi starea de alertă, prelungită până astăzi, a permis guvernelor pandemiei să se folosească de articolul 11 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, pentru a face numiri pe funcții de conducere, însă pentru a avea posturi vacante este nevoie și de situații favorabile pentru demiterea celor care le ocupă, fiind numiți, la rândul lor, de guvernele anterioare, dacă nu au ocupat posturile prin concurs. 

Legăturile indirecte se demonstrează mai greu

Situația a fost foarte convenabilă pentru alianța de la guvernare, la fel cum a fost și pentru fostele guverne PNL care au înlăturat fosta coaliție majoritară în Parlamentul României înainte de alegerile de anul trecut. Dar Spitalul Foișor nu este în subordinea Ministerului Sănătății, ci a Primăriei Capitalei. Teoretic, miza nu ar trebui să fie managerul Spitalului Foișor, această unitate medicală nefiind în subordinea Ministerului Sănătății, dar numirea unui manager interimar ar urma să fie făcută de nimeni altul decât Nicușor Dan – și el, tot teoretic, ieșit din USR. Practic, nu. Astfel, Vlad Voiculescu ar putea să nu aibă nicio legătură directă cu viitoarea numire de la Spitalul Foișor, dar o va face colegul lui de partid, primarul Capitalei. Desigur, nu li se poate face proces de intenție celor doi, dar putem lua în calcul această ipoteză, pentru a vedea dacă „rețeta” se va repeta și cu alte unități sanitare, în curând. 

Maximă ipocrizie: depolitizarea de PSD prin politizare USR-PLUS

Seria de coincidențe continuă cu un studiu lansat de Declic, tot vineri, 9 aprilie, care arată că „Peste 65% dintre șefii spitalelor Ministerului Sănătății, numiți politic”: „Mai mult de jumătate dintre spitalele de stat au manageri interimari, numiți pe perioadă nedeterminată, arată un răspuns al Ministerului Sănătății, transmis către Declic, în urma unei solicitări de acces la informații de interes public. Astfel, aproximativ 66% dintre spitalele gestionate direct de Ministerul Sănătății sunt conduse de manageri numiți direct prin semnătura ministrului Sănătății, funcție eminamente politică”, arată studiul Declic. Publicarea completării la Ordinul de ministru în MO în aceeași zi a noii metodologii de numire pentru funcțiile de conducere arată că depolitizarea invocată și cerută de Comunitatea Declic e la polul opus față de situația actuală reală. 

Din cele 58 de unități sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătății, 20 au manageri angajați prin concurs, 33 au manageri interimari și 5 au manageri interimari, în curs de numire. După publicarea Ordinului de ministru, oricare dintre manageri se poate schimba, prin decizia ministrului.