Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Termenul pentru care funcționarii publici, funcționarii cu statut special, procurorii, judecătorii și magistrații asistenți aveau obligația legală să întocmească și să depună declarațiile de avere pe ultimul an fiscal a expirat încă din data de 18 iunie 2019, dar “vedetele” Procuraturii nu s-au conformat. Capii sistemului, susținuți de partidele “antihoție” și de ONG-urile care militează pentru aplicarea și respectarea legii, Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr, au întocmit ultimele astfel de documente în vara anului trecut. Iar procurorii protaginiști ai anchetei care vizează tragedia de la Caracal nu și-au mai declarat averea și veniturile de doi ani. Tot de doi ani, nu au mai depus declarații de avere și de interese nici procurorii #rezist Alexandra Lăncrănjan sau Bogdan Pîrlog.
Agenția Națională de Integritate (ANI) a făcut publice, încă din data de 10 iunie 2019, la ora 11.40, obligațiile referitoare la depunerea declarațiilor de avere și de interese. Conform acestei comunicări, data-limită pentru depunerea acestor documente a expirat în ziua de 18 iunie 2019, dată până la care persoanele prevăzute în cuprinsul articolului 1, alineat 1, din Legea nr. 176/2010, privind integritatea în funcțiile publice, trebuiau să se conformeze.
Printre persoanele care aveau această obligație de a depune declarații de avere și de interese, până la data de 18 iunie 2019, la punctul 7 sunt prevăzuți judecătorii procurorii, magistrații asistenți, precum și asistenții judiciari, iar la punctul 31 sunt prevăzute persoanele cu funcții de conducere și de control, precum și funcționarii publici, inclusiv cei cu statut special, care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților publice centrale ori locale sau, după caz, în cadrul tuturor instituțiilor publice.
Pensionarul Lazăr își ascunde ultimele venituri încasate
Consultând portalurile Agenției Naționale de Integritate și Consiliului Superior al Magistraturii, “Jurnalul” a descoperit că, practic, pe capii Procuraturii, pentru care s-au consumat energii umane, mediatice, legale și politice, pentru a fi protejați în ultimii ani - Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr -, îi doare în cot de lege.
Augustin Lazăr, spre exemplu, avea obligația legală să depună declarația de avere și de interese în termen de cel mult 30 de zile de la data încheierii mandatului de procuror general al României, care s-a produs în 19 aprilie 2019. Însă ultima declarație de interese și de avere depusă de “Taica Lazăr” datează 7 iunie 2018. Ar fi fost mai mult decât utilă pentru opinia publică postarea acestor documente, din perspectiva aflării cuantumului pensiei uriașe pe care fostul procurer-șef al comisiei de liberări condiționate de la Penitenciarul Aiud urmează să o încaseze de la statul român prooccidental și capitalist. Pentru că este foarte posibil ca între declarația de avere din 2018 și veniturile realizate în ultimele luni de activtate ale lui Lazăr la vârful Parchetelor să existe unele diferențe. Conform documentului de anul trecut, Lazăr a realizat venituri salariale de 404.152 de lei, ceea ce, lunar, înseamnă 33.679,34 de lei. Iar cuantumul pensiei de serviciu, de 80% din ultima indemnizație, ar fi însemnat pentru Lazăr o pensie specială de 26.943 de lei pe lună.
Kovesi nu mai depune declarații de când a fost dată afară de la DNA
Într-o situație similară se regăsește și “zeița anticorupție” Laura Codruța Kovesi, care nu a mai depus declarații de avere și de interese din data de 19 iulie 2018, de pe vremea când și-a pierdut funcția de șefă a DNA. Din vara anului trecut, Kovesi este simplu procuror la Serviciul Teritorial Sibiu al DIICOT, dar delegată, prin ordin al lui Augustin Lazăr, reînnoit, la Serviciul de Îndrumare și Control din cadrul PÎCCJ. Și declarația de avere a lui Kovesi pe anul 2019 ar fi fost utilă pentru ca opinia publică să afle ce salariu încasează, ca simplu procuror, Kovesi. În lipsa unui astfel de document, menționăm doar că, în perioada iulie 2017 - iulie 2018, Kovesi a încasat venituri salariale, ca șefă a DNA, de 265.932 de lei pe an, respectiv 22.160,25 de lei pe lună.
Nici fostul adjunct al lui Kovesi de la DNA, celebrul procuror Marius Iacob, nu a mai depus declarația de avere din data de 23 mai 2018. Din acest document, reieșea că magistratul a încasat, în anul fiscal precedent, venituri salariale de la DNA în cuantum de 247.140 de lei anual, adică 20.596 de lei pe lună.
Procurorii cu #, de la București și de la Caracal, restanți de doi ani
Iar exemplul “boss-ilor” este urmat și de subalterni. Procuroarea “lui Dragnea”, Carmen Alexandra Lăncrănjan, tot de la DNA, a depus ultima declarație de avere în 19 mai 2017, precizând, atunci, că a realizat venituri salariale și din alte contracte în valoare de 149.473 de lei pe an. Colegul de proteste al acesteia, Bogdan Pîrlog, a depus ultima declarație de avere în 31 mai 2017, din care reieșeau venituri salariale anuale de 162.503 lei.
Procuroarea Maria Antoaneta Pițurcă, cea care a luat-o cu japca pe minora Sorina din domiciliul asistenților maternali, și pe care Secția de Procurori de la CSM a protejat-o de suspendarea din magistratură, a depus ultima declarație de avere în 22 mai 2017, când declara venituri anuale de 122.832 de lei.
Nici “vedetele” Procuraturii care au acționat incalificabil în cazul tragediei de la Caracal nu au procedat altfel. Ovidiu Cristian Popescu, de la Parchetul Judecătoriei Cracal, a depus ultima declarație de avere în 6 iunie 2017, când preciza venituri salariale anuale de 140.707 lei. Șeful acestuia, Cătălin Alexandru Zăvoianu, a completat ultimul astfel de document în 8 iunie 2017, precizând venituri salariale anuale de 89.388 de lei. Nici Liviu Vasilescu, procuror DIICOT Craiova, nu a completat de doi ani declarația de venit, ultima datând 9 iunie 2017. Din care reiese că a încasat venituri anuale de 125.080 de lei.
Legal, ANI îi poate amenda și se poate autosesiza
Conform Legii 176/2010, nerespectarea termenului pentru depunerea declarațiilor de avere și de interese prin nedeclararea cuantumului veniturilor realizate sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri “constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 la 2.000 de lei”, iar Agenția Națională de Integritate poate declanșa din oficiu propria procedură de verificare.
Mai mult, persoanele desemnate cu implementarea procedurilor referitoare la declarațiile de avere și de interese, însărcinate cu afișarea acestor documente, trebuie să trimită ANI, până la data de 31 august, lista definitivă cu persoanele care nu au depus în termen aceste documente. Până la acest moment, nu există informații potrivit cărora ANI să fi luat vreo măsură împotriva procurorilor la care am făcut referire mai sus.
