Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Social-democrații iau în calcul depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, imediat după data de 1 septembrie, când debutează noua sesiune parlamentară. Un astfel de demers ar putea reprezenta o gură nesperată de oxigen pentru Ludovic Orban, în perspectiva congresului din data de 25 septembrie. Cu o parte a parlamentarilor liberali care nu-l susțin pe actualul premier pentru a prelua șefia partidului, PSD, împreună cu AUR, dar și cu cei neafiliați aproape că ar strânge voturile necesare pentru a dărâma actualul executiv. Și asta, chiar înainte de congresul PNL. Cu un Florin Cîțu interimar la Palatul Victoria, jocul electoral din partid ar putea fi resetat chiar în „buza” alegerilor. Mai ales că mizele politice sunt uriașe. Florin Cîțu a amenințat cu schimbări masive în modul în care este administrat partidul, ceea ce poate să însemne inclusiv funcțiile parlamentare, dar miza finală o reprezintă alegerile prezidențiale din anul 2024.
Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a aruncat, la finalul săptămânii trecute, bomba politică a acestei perioade. PSD se gândește serios să depună o nouă moțiune de cenzură. Iar deputatul Daniel Suciu, fost ministru al Dezvoltării, a completat acest anunț, adăugând că în această săptămână se va discuta oficial cu privire la acest subiect. „Vom avea reuniunea grupurilor parlamentare, cu Biroul Permanent Naţional şi cu toţi preşedinţii, şi vom lua în discuţie toate variantele pe care le avem, mai ales că începe şi sesiunea parlamentară, să vedem, depunem moţiune de cenzură, îi mai aşteptăm să se îngroape de tot cu congresele lor. Dacă mă întrebaţi pe mine, este o părere pur personală, acest guvern nu ar trebui să stea nici măcar un minut la Palatul Victoria, nu doar pentru că este Cîţu un infractor şi un penal internaţional, nu pentru că Orban, înaintea lui – tot liberalii spun –, a condus şedinţele de guvern cu ţuică. Performanţele lor economice şi care se văd în nivelul de trai sunt catastrofale”, a spus Suciu într-o conferință de presă.
Acesta a mai adăugat că este exclus ca PSD să susţină un guvern „cu Ralucuţa Turcan, cu Cîţu, cu Vîlceanu, cu Doamne iartă-mă ce au ăştia acolo? Nicio şansă, nu se va mai întâmpla acest lucru. Varianta PSD este: participăm la guvernare cu premier PSD, punct”.
Primul scenariu: Vot până la alegerile liberalilor
Există două scenarii în legătură cu momentul în care Opoziția poate iniția, iar Plenul Parlamentului poate dezbate o nouă moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Florin Cîțu. Fie toată această procedură va avea loc până la data congresului Partidului Național Liberal, din 25 septembrie 2021, fie ulterior acestei date. Adică după ce alegerile interne ale principalului partid aflat la guvernare se vor fi finalizat.
Ambele scenarii stau în picioare și de ele poate profita actualul lider al PNL, Ludovic Orban, indiferent de momentul la care moțiunea va fi supusă votului, în cazul în care aceasta va trece. Astfel, Constituția României, la articolul 113, prevede că moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al senatorilor și deputaților, și se comunică Guvernului la data depunerii. Este necesar ca Partidul Social Democrat să strângă, în acest sens, 117 semnături de pentru susținerea moțiunii, lucru ușor de realizat, având în vedere că PSD are, în acest moment, 157 de parlamentari. Apoi, același articol din Constituție precizează că moțiunea de cenzură se dezbate după trei zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere ale Legislativului.
Noua sesiune parlamentară începe la data de 1 septembrie, astfel încât, dacă se dorește ca ea să fie votată până în 25 septembrie, când are loc congresul PNL, există suficient timp pentru parcurgerea tuturor acestor etape.
Dacă nu este reales, Orban pierde totul
În lupta internă pentru șefia PNL, premierul Florin Cîțu are avantajul celui care controlează bugetul. Accesul la resurse pare a fi principalul argument pentru care majoritatea conducerilor organizațiilor teritoriale ale PNL și-au anunțat deja sprijinul pentru candidatura lui Florin Cîțu, pe lângă un semnal indirect dat de la Palatul Cotroceni pentru înlocuirea lui Ludovic Orban de la conducerea partidului.
Erorile făcute de Orban în timpul mandatului de premier, într-un an al pandemiei, dar și scorul slab obținut, în data de 6 decembrie, la alegerile parlamentare, sunt speculate, pe de altă parte, de aripa „Cîțu” din PNL, iar această competiție s-a transformat, în ultimele trei luni, într-un război pe viață și pe moarte.
Miza nu este doar șefia partidului, cât și funcția de prim-ministru, funcția de președinte al Camerei Deputaților și poziția de viitor candidat al PNL la alegerile prezidențiale din anul 2024. Ludovic Orban a anunțat, deja, că, dacă va pierde alegerile pentru șefia PNL, automat va renunța la funcția de președinte al Camerei Deputaților, precizând că, dacă Florin Cîțu va pierde alegerile interne, automat ar trebui să renunțe și la poziția de prim-ministru. De aceea este de preconizat că Ludovic Orban și parlamentarii care încă loiali actualului președinte al PNL ar putea contribui, prin votul lor, la dărâmarea Guvernului condus de Florin Cîțu.
Tensiuni și în interiorul Coaliției
O moțiune de cenzură depusă și supusă votului Parlamentului până la Congresul din 25 septembrie ar reduce, așadar, avântul lui Florin Cîțu, iar o demitere a sa de la Palatul Victoria ar putea pune sub semnul întrebării sprijinul organizațiilor teritoriale, având în vedere că, practic, accesul la resurse va fi unul limitat, în ceea ce privește deciziile ce vor fi luate.
Pe de altă parte, noua sesiune parlamentară are pe agenda sa câteva teme sensibile care creionează un alt război, de data aceasta în interiorul coaliției, între USR-PLUS și PNL, pe de o parte, și între USR-PLUS și UDMR, pe de altă parte. Încă de la începutul acestei luni, de la Palatul Cotroceni s-a dat semnalul că vor urma câteva remanieri guvernamentale, vizați de acestea fiind miniștrii Justiției, Stelian Ion, și Transporturilor, Cătălin Drulă. Iar, din acest punct de vedere, o eventuală moțiune de cenzură se poate lăsa cu surprize la vot, dacă ea va fi dezbătută înaintea alegerilor interne din PNL.
Surprizele din ziua votării moțiunii, dacă liberalii nu vor fi ținuți cu forța în bănci
Al doilea scenariu cu privire la această moțiune de cenzură promisă de cei de la PSD este că ea va fi votată după finalizarea alegerilor interne din Partidul Național Liberal. Analizând situația reală din PNL, este de așteptat ca Ludovic Orban să piardă în fața „valului nou”, însă se preconizează, de asemenea, și o ruptură la nivelul partidului.
Florin Cîțu a promis că, după ce va câștiga președinția formațiunii, lucrurile se vor schimba fundamental în interiorul partidului. Aceste asigurări reprezintă, în clar, amenințări directe asupra celor care l-au susținut pe Ludovic Orban. Oameni extrem de influenți la nivelul partidului, mai ales în perioada guvernării PNL, din anul 2020. Deja Florin Cîțu a demarat o campanie amplă de „eliminare” din posturile guvernamentale a unor oameni din anturajul lui Ludovic Orban, ceea ce este posibil să se repete și la nivel parlamentar, odată ce Orban va părăsi și cea de-a treia funcție în stat. Iar aici putem vorbi despre lideri de grup, de poziții în comisiile parlamentare, dar și de oameni angajați în aparatele de lucru ale Parlamentului și care și-ar putea vedea periclitate pozițiile, odată cu instalarea „Echipei câștigătoare”, în Aleea Modrogan. Astfel încât nu este exclus ca, și după consumarea alegerilor interne din PNL, o eventuală moțiune de cenzură să aibă succes prin aportul unor parlamentari liberali.
Parlamentarii pro-Orban s-ar putea alătura demersului PSD
Dincolo de aceste două scenarii, aritmetica parlamentară arată că, în acest moment, PSD are doar capacitatea de a depune o moțiune de cenzură, însă nicio șansă să asigure și succesul ei, doar prin forțe parlamentare proprii. Conform alineatului 1 al articolului 113 din Constituție, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Actualul Parlament numără 466 de senatori și deputați, iar pentru ca o moțiune de cenzură să treacă, este nevoie de votul a 434 de parlamentari.
PSD se poate sprijini pe votul celor 47 de senatori și 110 deputați (în total 157 de voturi), la care se adaugă cele 44 de voturi ale senatorilor și deputaților AUR, în acest sens putând contribui și cei patru parlamentari neafiliați. Un total de 205 voturi, cu 29 mai puține decât cele necesare.
De cealaltă parte, în tabăra puterii, avem 41 de senatori și 93 de deputați PNL, 25 de senatori și 55 de deputați USR-PLUS și 9 senatori și 20 de deputați ai UDMR, ceea ce înseamnă o majoritate de 243 de voturi. Cu nouă mai mult decât necesar, ca o moțiune de cenzură să pice.
Din cei 18 deputați ai Grupului Minorităților Naționale, de regulă, șapte sunt de partea actualei Opoziții, ceea ce, teoretic, ar însemna un scor pro-moțiune de 212 voturi.
Fără a ști exact cuantumul parlamentarilor liberali care ar rămâne de partea lui Ludovic Orban, putem calcula că ne putem ghida după modul în care și-au anunțat votul la congresul din 25 septembrie. Avem aici pe liderul senatorilor PNL, Virgil Guran, pe fostul ministru de Interne Ioan Marcel Vela, pe ginerele acestuia, Ionuț Stroe, pe parlamentarii liberalului de Vrancea Ion Ștefan, zis „Grindă”, și pe fostul purtător de cuvânt al Guvernului Orban, Ionel Dancă, la care s-ar putea alătura și alții. La un calcul simplist, s-ar putea aduna încă șase voturi.
Ba chiar și unii USR-iști
Luptele interne din USR-PLUS, care are, la rândul său, congres în luna octombrie, ar putea înclina balanța și mai mult. Deja avem declarația publică a deputatului USR Emanuel Ungureanu, care a precizat că de-abia așteaptă să voteze o moțiune de cenzură împotriva lui Florin Cîțu.
De altfel, ultimele scandaluri care îl vizează pe actualul premier, legate de trecutul său penal din SUA, ar putea genera, mai mult ca imagine, un curent în interiorul taberei progresiste ce ar impune un vot la moțiunea de cenzură.
Toate taberele politice, atât Opoziția, cât și grupările din Coaliție, dar și facțiunile din interiorul partidelor aflate la guvernare, sunt conștiente că PSD poate iniția o singură moțiune de cenzură în viitoarea sesiune parlamentară. Fie moțiunea trece, iar jocul politic se resetează, fie următoarea șansă de a dărâma actualul guvern ar mai putea exista abia la anul, în februarie. Practic, în septembrie ori se rupe „pisica”, ori „dreapta” îl va alege, indiferent de partide, pe Florin Cîțu.
Câștigătorul din 25 septembrie ia totul. Inclusiv candidatura la prezidențiale
Așa cum precizam anterior, alegerile pentru conducerea PNL, dincolo de miza politică și guvernamentală, are și o altă miză cu bătaie lungă. Alegerile prezidențiale din anul 2024. Niciodată, până acum, nu s-a întâmplat ca la un astfel de scrutin PNL să nu aibă candidat propriu, iar acest candidat să nu fie președintele partidului. Cu o singură excepție, în 2019, când PNL l-a susținut pe actualul președinte al României, Klaus Iohannis.
Concret, dacă analizăm acest aspect încă din anul 2004, PNL, în asociere cu PD-ul de la vremea respectivă, urma, oficial, să-i susțină candidatura lui Theodor Stolojan, președinte al liberalilor. Doar retragerea intempestivă a acestuia a făcut ca PNL să-l susțină, în cele din urmă, pe Traian Băsescu. Cinci ani mai târziu, PNL a mers în primul tur al alegerilor prezidențiale cu președintele de partid Crin Antonescu, abia în turul al doilea susținând candidatul PSD, Mircea Geoană. În 2014, Klaus Iohannis a candidat la alegerile prezidențiale, din poziția de proaspăt ales președinte al Partidului Național Liberal. Este mai mult decât evident că, și de această dată, liberalii vor avea un prezidențiabil care va intra în această cursă din poziția de lider al partidului.
De altfel, Ludovic Orban a admis, la finalul săptămânii trecute, că se gândește deja la o candidatură pentru Palatul Cotroceni, în anul 2024. În ceea ce-l privește pe Florin Cîțu, deși acesta a evitat să se pronunțe în legătură cu acest subiect, acesta va fi împins, cu siguranță, de către partid, în ipoteza că va conduce această formațiune, pentru alegerile prezidențiale din anul 2024.
