Guvernatoarea Deltei Dunării, prietena șacalilor și a somnului african

Șacalii s-au înmulțit foarte mult, în ultimii ani, în toată Dobrogea, iar fauna Deltei Dunării este pusă în pericol. Aceeași problemă este și cu specia invazivă de somn african. Cel puțin așa susțin unii specialiști în biodiversitate, nu și actualul guvernator al Deltei, Atena Groza. Unul dintre foștii guvernatori ai Deltei, Cătălin Țibuleac, președintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), i-a transmis o scrisoare deschisă în care, practic, îi explică de ce este cel puțin într-o gravă eroare, ca factor decident și ca specialist. În urmă cu o lună, Consiliul Judeţean Tulcea solicita Ministerului Mediului să găsească o soluţie pentru problema şacalilor care atacă gospodăriile din Delta Dunării.

Cătălin Țibuleac nu-i spune direct, actualei guvernatoare, că este incompetentă, dar îi explică unde greșește: „Este cel puțin hazardat să susții că șacalul nu reprezintă o problemă și că nu sunt reclamații din partea turiștilor atât timp cât nu sunt funcționale mecanismele instituționale de preluare a semnalărilor și, mai ales, în condițiile în care AMDTDD, ca platformă de Parteneriat Public-Privat în domeniul turistic, a primit mai multe semnale de la populație și este semnatară a scrisorii adresate ministrului Mediului, alături de Consiliul Județean Tulcea și primarii din destinație. Declarația denotă o necunoaștere a problemelor cu care se confruntă comunitățile din Deltă, operatorii economici și, nu în ultimul rând, turiștii, cei care asigură, pentru câteva luni pe an, mijloacele de subzistență locuitorilor Deltei. Este bine de știut că locuitorii Deltei Dunării, în afară de pescuit și turism, nu au alt venit, iar dumneavoastră, ca administrator al Rezervației Biosferei, vă revine un rol important să îi sprijiniți”, explică președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac, în scrisoarea deschisă către actualul guvernator. Faptul că doamna Atena Groza nu consideră că ar exista o problemă reală cu șacalii din Delta Dunării și cu somnul african este deja cunoscut din prima sa zi de lucru, atunci când a făcut câteva declarații de presă. De altfel, surse din interiorul ARBDD ne-au confirmat faptul că se găsise somn african în mai multe zone din Deltă cu două săptămâni înainte de a izbucni scandalul inițial legat de această specie invazivă, periculoasă pentru puietul de sturion, în primul rând. Însă, deși peștii fuseseră deja duși la ARBDD, nimeni nu a scos niciun cuvânt până când nu au apărut primele semnale de alarmă în presă – pornite tot de la Cătălin Țibuleac, după ce acesta fusese anunțat de pescari că au găsit zeci de exemplare în apă. Cu toate acestea, noul guvernator al Deltei susține că nu se poate vorbi, cel puțin deocamdată, despre o reală problemă, nici în privința somnului african, nici în cea a șacalilor. 

Birocrație și fonduri pentru cercetare

Același răspuns l-a dat și pentru Jurnalul: „Problemele sesizate de dvs., privind semnalarea prezenței somnului african și a șacalului în Delta Dunării, nu sunt situații în care procesul decizional să poată fi unul automat, de intervenție rapidă a guvernatorului. Ele vizează managementul general al biodiversității, iar soluțiile ce vor fi stabilite vor trebui luate în acord cu cadrul legislativ existent, pe baza unor date și analize care să nu lase loc de interpretări și prin consultare cu factorii interesați. Pentru luarea unei decizii în cel mai scurt timp posibil, deoarece în prezent se desfășoară studiile de inventariere, cartare, evaluarea impactului asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor din Delta Dunării, în vederea actualizării Planului de Management al RBDD, am solicitat Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” Tulcea (INCDDDT), responsabil cu aceste activități în cadrul proiectului, informații privind prezența, efectivele populaționale și impactul acestor specii” - este o parte din răspunsul 100% birocratic pe care l-a transmis oficial noul guvernator, Atena Groza. Cu alte cuvinte, indiferent care vor fi rezultatele studiului științific, nu se pot lua decizii până la finalizarea raportului oficial – chiar dacă asta ar însemna înmulțirea necontrolată, în foarte scurt timp, a celor două specii invazive prădătoare, iar astfel ar putea face ravagii în fauna protejată a Rezervației. E bine, totuși, că s-a găsit finanțare pentru institutul care trebuie să facă cercetarea și raportul. 

Măsurile reactive pot veni prea târziu

Fostul guvernator, Cătălin Țibuleac, îi reproșează Atenei Groza lipsa de viziune și de înțelegere a problemelor, care ar putea avea efecte foarte grave, pe termen lung, în lipsa rezolvării situației de criză acum, când încă se mai poate salva biodiversitatea din Rezervație. „Să vă prevalaţi de nişte studii sau de planul de management (toate foarte vechi şi neancorate în actualitate) arată cel puţin rigiditate în abordarea problemelor din Rezervaţie. Ar trebui ca măsurile întreprinse de ARBDD să fie proactive şi nu reactive, iar studiile trebuie demarate imediat, în condiţiile în care populaţia se confruntă cu aceste probleme astăzi, nu mâine”, spune Cătălin Ţibuleac. AMDTDD îi mai solicită guvernatorului Deltei Dunării să demareze un dialog cu stakeholderii din destinaţie, pe tema întreţinerii traseelor turistice, măsuri de reducere a presiunii turistice asupra habitatelor şi realizarea unor studii atât de necesare Deltei. „Agenţii economici, ghizii de turism şi localnicii au ajuns să întreţină singuri traseele turistice, din banii proprii, iar ARBDD, instituţia care este obligată prin lege să asigure funcţionalitatea canalelor, nu ia nicio măsură reală. Stimată doamnă guvernator, ştim că instituţia pe care azi o conduceţi are buget din venituri proprii (în mare parte constituit din taxele plătite de turişti), iar prin lege aceste fonduri trebuie cheltuite pentru administrarea patrimoniului natural. Credem că după o lună de la investire ar trebui să veniţi şi cu decizii în acest sens, nu doar cu aprobarea unor autonumiri în funcţii de conducere a unor persoane cu dosar profesional cel puţin discutabil”, este mesajul fostului guvernator.

În aceeaşi scrisoare deschisă, fostul guvernator, Cătălin Țibuleac, îi reaminteşte Atenei Groza lista cu celelalte probleme pe care ar trebui să le rezolve, de urgență, în Deltă: Resursă piscicolă mult diminuată; Lipsa unor programe de repopulare cu peşte; Canale şi intrări în lacuri colmatate sau blocate cu plauri şi material lemnos; Lipsa panotajelor de semnalizare; Birocratizarea excesivă a actelor de reglementare – practic, aceleași care se regăsesc şi în documentul „Delta Vie”, adică programul care a stat la baza alegerii guvernatorului. 

„În ceea ce privește problemele legate de șacali, sesizarea transmisă de Consiliul Județean Tulcea la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu a fost transmisă și către ARBDD, astfel că nu am cunoștință dacă există și o fundamentare a celor prezentate în media”.

Atena Groza, guvernatorul Deltei Dunării

În răspunsul oficial pe care ARBDD l-a trimis la solicitarea Jurnalului, din partea noului guvernator al Deltei, Atena Groza dă vina, chiar dacă indirect, pe foștii guvernatori, mai exact, pe lipsa studiilor care ar fi trebuit să-i arate că șacalul chiar constituie o problemă, însă aceste studii nu au fost făcute de ultimii guvernatori, deci nu se poate spune dacă avem sau nu avem o problemă reală: „Șacalul, contrar celor vehiculate, nu este o specie invazivă, ci este o specie menționată în anexa 5 din OUG nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, specie de interes comunitar, a cărui prelevare din natură și exploatare face obiectul măsurilor de management. Aceste măsuri de management se stabilesc pe baza unor studii de evaluare anuale, studii ce nu au fost realizate în ultimii ani”, a precizat, oficial, ARBDD, în răspunsul guvernatorului Deltei, Atena Groza, pe 27 iulie 2021.

Cătălin Țibuleac a explicat, pentru Jurnalul, că în perioada în care a fost el guvernatorul Deltei s-au făcut extracții de șacali, dar că, probabil, pentru că metoda de vânat nu a fost cea mai bună - așa spun unii specialiști -, s-au extras puțin peste 100 de exemplare față de cota de 2.000. Ultima extracție a fost în noiembrie 2019, iar din decembrie nu a mai fost el guvernator. În legătură cu studiile despre care actualul guvernator spune că nu s-au făcut în ultimii ani, Țibuleac explică de ce nu intrau în atribuțiile foștilor guvernatori. "Până anul acesta, evaluarea fondurilor cinegetice era obligația Regiei Naționale a Pădurilor. Guvernatoarea ar trebui să știe asta. RNP a refuzat să facă evaluare pe Deltă, pentru că nu aveau voie să vâneze. Ultimul studiu datează din 2016 sau 2017. Dar faptul că fără eforturi mari s-au vânat 100 de exemplare trebuia să dea de gândit", spune fostul guvernator.