Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Istoria a fost principala justificare a existenței unui minister din Grecia: ministerul Traciei și Macedoniei. Ministerul a fost desființat acum doi ani, din considerente economice. Dar istoria s-a dovedit mai puternică decât criza. După o îndelungată ocupație otomană, Nordul Greciei a revenit grecilor în 1912. Centenarul a fost marcat prin reînființarea ministerului.
Urc scările unei clădiri istorice din Salonic, datând din 1891, și trec printre exponate de muzeu. La loc de cinste, Acordul de predare semnat, la 26 octombrie 1912, de generalul turc Tahsin Pasa, înfrânt de armatele elene conduse de prințul-mareșal Constantin, care avea să devină, doar câteva luni mai târziu, primul rege ortodox al Greciei, după asasinarea tatălui său – George I. Acordul este redactat în franceză, având doar titulatura în greacă: „Acord de predare al Salonicului”.
Intru în încăperea în care a fost semnat Acordul. La biroul la care, atunci, au stat, de o parte și de alta, Tashin Pasha, respectiv trimișii lui Constantin, mă așteaptă Theodoros Karaoglou, ministrul Traciei și Macedoniei. Economist cu o experiență de 17 ani în administrația locală, Karaoglou este membru al partidului Noua Democrație, care face parte din coaliția care guvernează actualmente Grecia. Iată cum își justifică funcția.
Reporter: Sunteți economist, cu o vastă experiență. În ce măsură vă folosesc aceste calități, în poziția ocupată acum?
Theodoros Karaoglou: Acest minister a fost desființat pentru doi ani și jumătate. A fost reînființat anul acesta la cererea populației. Anul acesta am sărbătorit 100 de ani de la eliberarea Macedoniei. Tracia a fost eliberată în 1920 și, încă de atunci, a existat un guvernator al Greciei de Nord, care cuprinde Tracia și Macedonia. Ulterior, s-a creat acest minister, care timp de 60 de ani, a avut o contribuție foarte importantă la dezvoltarea regiunii și în special în protejarea siturilor naturale și istorice. Totodată, a avut un rol esențial de reprezentare, în special în relațiile cu vecinii care nu cunosc prea bine istoria. Ministerul a fost desființat pe 7 octombrie 2009, ceea ce a fost o mare greșeală. La reînființare, în iunie 2012, a primit, prin decret prezidențial, toate competențele pe care le avea înainte de desființare. Dar nu este suficient, pentru că această regiune se confruntă cu multe probleme speciale, locale. Una este dezindustrializarea, care a produs o rată a șomajului mult peste media națională de 25 la sută. Există zone din Tracia și Macedonia în care șomajul depășește 50%. Faptul se datorează impozitului pe profit. Dacă în Grecia acesta este de până la 45%, în țările vecine, Bulgaria și Skopje (grecii refuză în adresarea formală să se refere la Republica Macedonia ca atare și preferă denumirea capitalei statului vecin – n.r.) este de circa 10%. Prin urmare, afacerile din Nordul Greciei s-au mutat în zonele de graniță ale statelor vecine. Distanțele sunt relativ mici și oamenii de afaceri preferă să facă naveta. Doar în 2011, 2.800 de firme din Macedonia și Tracia s-au mutat în Bulgaria și Skopje, ceea ce a însemnat pierderea a 50.000 de locuri de muncă. Iată de ce, ministerul pe care îl conduc trebuie să aibă și atribuții economice. De la 1 octombrie 2012, avem competența de analizare a cererilor de finanțare a proiectelor de afaceri, care, până acum, mergeau la Atena. Avem, deja, 93 de doare în lucru, suma totală a investițiilor fiind de 500 de milioane de euro.
Ce le răspundeți criticilor care susțin că existența unui ministeriat regional nu se justifică în condiții de criză?
Suntem un minister mic, cu 126 de angajați – care lucrau aici și înainte de reînființarea ministerului, doar că într-o altă organigramă; deci reînființarea nu a presupus cheltuieli suplimentare. 12 dintre acești angajați se ocupă cu finanțările proiectelor de afaceri; prin urmare, actele nu se plimbă de la un birou, la altul, nu se rătăcesc în acest proces. Deși legea prevede un termen de șase luni pentru răspuns, aici vom reduce termenul la două luni. Deci, acesta va fi un minister prietenos cu investitorii. În următoarele două-trei luni mă aștept să primim, prin decret prezidențial, competențe și în domeniul concurenței. Avem personal bine pregătit și nu va mai fi nevoie ca Atena să trimită inspectori, economisindu-se cheltuielile de transport și de cazare a acestora. Sper să obținem și supervizarea programelor de cooperare transfrontalieră INTERREG Grecia – Bulgaria, Grecia – Skopje, Grecia Albania, Grecia – Cipru, Grecia – Italia. Sediul acestor programe este la Salonic. Însă, din păcate, forul decizional este Ministerul Dezvoltării, de la Atena.
Ați recomanda înființarea unor ministere identice în România, care are trei regiuni distincte: Transilvania, Moldova și Țara Românească?
Nu cunosc problemele zonale din România, dar dacă aceste ministere ar avea rolul pe care îl are, aici, ministerul pe care îl conduc, atunci, de ce nu? Poate că și România ar avea nevoie de ministere în cele trei regiuni. Puterea administrativă trebuie să fie cât mai aproape de cetățean – acesta e un principiu european.
Conform unor previziuni optimiste, Grecia ar urma să înceapă procesul de redresare economică în anul 2014. Care credeți că este principala problemă a Greciei, pe termen mediu și lung, în afara creditelor ce trebuie rambursate? Ce trebuie făcut pentru ca economia să funcționeze sănătos și o criză ca cea de acum să nu mai fie posibilă?
Este adevărat că am trecut prin cinci ani de recesiune și, conform previziunilor, recesiunea va continua și în 2013. Ar fi o premieră pe plan mondial, ca un stat să fie șase ani, consecutiv, în recesiune. Dar încercăm să creăm condițiile de revenire la creșterea economică, încă din 2013. Există premize ca, spre mijlocul anului, economia să se stabilizeze, iar în a doua jumătate a anului să trecem pe dezvoltare. Mă voi referi la patru dintre acestea. Prima este stabilitatea. Împrumutul obținut acum, de 52,5 miliarde de euro este foarte important, fiindcă transmite un mesaj de stabilitate, din partea FMI și a Uniunii Europene. Asta înseamnă că Grecia nu va ieși din zona euro, sub nicio formă. A doua premiză: existența lichidităților, oprirea blocajului financiar. 10 miliarde din suma împrumutată va fi folosită pentru plata datoriilor către furnizorii statului, către antreprenori care, în ultimii trei ani au stagnat lucrările, către doctori, farmaciști... Alte 24 de miliarde vor fi date băncilor, pentru recapitalizare, ceea ce înseamnă că vor exista bani pentru împrumuturi. A treia premiză este o lege favorabilă dezvoltării economice. Proiectul este deja în dezbatere publică, pe internet și, în ianuarie, sper să fie votat în Parlament. A patra premiză este un sistem fiscal stabil, cu impozite scăzute. De pildă, impozitul pe profit va scădea de la maxim 45%, la 32% - sper ca legea să fie votată tot în ianuarie. Nu suntem mulțumiți nici cu 32%, dar, ușor-ușor, o să mai scadă. Dar, dincolo de toate acestea, cel mai important fapt este efortul pe care Guvernul îl face pentru schimbarea mentalității. Pentru trei decenii, din 1981, până în 2011, a existat o mentalitate greșită în populație, creată de PASOK (Partidul Socialist din Grecia – n.r.). Visul fiecărui cetățean era să devină funcționar la stat. S-a ajuns la un aparat public supradimensionat – cu mai mulți angajați la stat și nu în domeniul privat. Îi stimulăm pe tineri să devină independenți, întreprinzători, să creeze, restrângând aparatul de stat prin blocarea angajărilor, reducerea salariilor.
În România, principala problemă a bugetului național este deficitul fondului public de pensii, iar economiștii nu par să găsească soluții viabile. Cum stau lucrurile în Grecia, din acest punct de vedere?
2013 va fi primul an de echilibrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare, urmare a scăderii salariilor și pensiilor. E adevărat că pensiile au scăzut foarte mult, dar se ajunsese în situația că nu mai puteau fi plătite. Reducerea nu a afectat pensiile de până în 1.000 de euro. Pensiile de la 1.001 la 1.500 de euro au fost reduse cu 5%, cele de la 1.501 la 2.000 de euro cu 10% și tot așa.
Și în România s-a încercat o reducere a pensiilor, dar măsura a fost blocată de Curtea Constituțională. S-au pus și în Grecia probleme de constituționalitate?
Nu.
N.r.: Mulțumiri domnului Apostolos Patelakis, pentru asigurarea traducerii și fotografii.
Theodoros Karaoglou: Acest minister a fost desființat pentru doi ani și jumătate. A fost reînființat anul acesta la cererea populației. Anul acesta am sărbătorit 100 de ani de la eliberarea Macedoniei. Tracia a fost eliberată în 1920 și, încă de atunci, a existat un guvernator al Greciei de Nord, care cuprinde Tracia și Macedonia. Ulterior, s-a creat acest minister, care timp de 60 de ani, a avut o contribuție foarte importantă la dezvoltarea regiunii și în special în protejarea siturilor naturale și istorice. Totodată, a avut un rol esențial de reprezentare, în special în relațiile cu vecinii care nu cunosc prea bine istoria. Ministerul a fost desființat pe 7 octombrie 2009, ceea ce a fost o mare greșeală. La reînființare, în iunie 2012, a primit, prin decret prezidențial, toate competențele pe care le avea înainte de desființare. Dar nu este suficient, pentru că această regiune se confruntă cu multe probleme speciale, locale. Una este dezindustrializarea, care a produs o rată a șomajului mult peste media națională de 25 la sută. Există zone din Tracia și Macedonia în care șomajul depășește 50%. Faptul se datorează impozitului pe profit. Dacă în Grecia acesta este de până la 45%, în țările vecine, Bulgaria și Skopje (grecii refuză în adresarea formală să se refere la Republica Macedonia ca atare și preferă denumirea capitalei statului vecin – n.r.) este de circa 10%. Prin urmare, afacerile din Nordul Greciei s-au mutat în zonele de graniță ale statelor vecine. Distanțele sunt relativ mici și oamenii de afaceri preferă să facă naveta. Doar în 2011, 2.800 de firme din Macedonia și Tracia s-au mutat în Bulgaria și Skopje, ceea ce a însemnat pierderea a 50.000 de locuri de muncă. Iată de ce, ministerul pe care îl conduc trebuie să aibă și atribuții economice. De la 1 octombrie 2012, avem competența de analizare a cererilor de finanțare a proiectelor de afaceri, care, până acum, mergeau la Atena. Avem, deja, 93 de doare în lucru, suma totală a investițiilor fiind de 500 de milioane de euro.
Ce le răspundeți criticilor care susțin că existența unui ministeriat regional nu se justifică în condiții de criză?
Suntem un minister mic, cu 126 de angajați – care lucrau aici și înainte de reînființarea ministerului, doar că într-o altă organigramă; deci reînființarea nu a presupus cheltuieli suplimentare. 12 dintre acești angajați se ocupă cu finanțările proiectelor de afaceri; prin urmare, actele nu se plimbă de la un birou, la altul, nu se rătăcesc în acest proces. Deși legea prevede un termen de șase luni pentru răspuns, aici vom reduce termenul la două luni. Deci, acesta va fi un minister prietenos cu investitorii. În următoarele două-trei luni mă aștept să primim, prin decret prezidențial, competențe și în domeniul concurenței. Avem personal bine pregătit și nu va mai fi nevoie ca Atena să trimită inspectori, economisindu-se cheltuielile de transport și de cazare a acestora. Sper să obținem și supervizarea programelor de cooperare transfrontalieră INTERREG Grecia – Bulgaria, Grecia – Skopje, Grecia Albania, Grecia – Cipru, Grecia – Italia. Sediul acestor programe este la Salonic. Însă, din păcate, forul decizional este Ministerul Dezvoltării, de la Atena.
Ați recomanda înființarea unor ministere identice în România, care are trei regiuni distincte: Transilvania, Moldova și Țara Românească?
Nu cunosc problemele zonale din România, dar dacă aceste ministere ar avea rolul pe care îl are, aici, ministerul pe care îl conduc, atunci, de ce nu? Poate că și România ar avea nevoie de ministere în cele trei regiuni. Puterea administrativă trebuie să fie cât mai aproape de cetățean – acesta e un principiu european.
Conform unor previziuni optimiste, Grecia ar urma să înceapă procesul de redresare economică în anul 2014. Care credeți că este principala problemă a Greciei, pe termen mediu și lung, în afara creditelor ce trebuie rambursate? Ce trebuie făcut pentru ca economia să funcționeze sănătos și o criză ca cea de acum să nu mai fie posibilă?
Este adevărat că am trecut prin cinci ani de recesiune și, conform previziunilor, recesiunea va continua și în 2013. Ar fi o premieră pe plan mondial, ca un stat să fie șase ani, consecutiv, în recesiune. Dar încercăm să creăm condițiile de revenire la creșterea economică, încă din 2013. Există premize ca, spre mijlocul anului, economia să se stabilizeze, iar în a doua jumătate a anului să trecem pe dezvoltare. Mă voi referi la patru dintre acestea. Prima este stabilitatea. Împrumutul obținut acum, de 52,5 miliarde de euro este foarte important, fiindcă transmite un mesaj de stabilitate, din partea FMI și a Uniunii Europene. Asta înseamnă că Grecia nu va ieși din zona euro, sub nicio formă. A doua premiză: existența lichidităților, oprirea blocajului financiar. 10 miliarde din suma împrumutată va fi folosită pentru plata datoriilor către furnizorii statului, către antreprenori care, în ultimii trei ani au stagnat lucrările, către doctori, farmaciști... Alte 24 de miliarde vor fi date băncilor, pentru recapitalizare, ceea ce înseamnă că vor exista bani pentru împrumuturi. A treia premiză este o lege favorabilă dezvoltării economice. Proiectul este deja în dezbatere publică, pe internet și, în ianuarie, sper să fie votat în Parlament. A patra premiză este un sistem fiscal stabil, cu impozite scăzute. De pildă, impozitul pe profit va scădea de la maxim 45%, la 32% - sper ca legea să fie votată tot în ianuarie. Nu suntem mulțumiți nici cu 32%, dar, ușor-ușor, o să mai scadă. Dar, dincolo de toate acestea, cel mai important fapt este efortul pe care Guvernul îl face pentru schimbarea mentalității. Pentru trei decenii, din 1981, până în 2011, a existat o mentalitate greșită în populație, creată de PASOK (Partidul Socialist din Grecia – n.r.). Visul fiecărui cetățean era să devină funcționar la stat. S-a ajuns la un aparat public supradimensionat – cu mai mulți angajați la stat și nu în domeniul privat. Îi stimulăm pe tineri să devină independenți, întreprinzători, să creeze, restrângând aparatul de stat prin blocarea angajărilor, reducerea salariilor.
În România, principala problemă a bugetului național este deficitul fondului public de pensii, iar economiștii nu par să găsească soluții viabile. Cum stau lucrurile în Grecia, din acest punct de vedere?
2013 va fi primul an de echilibrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare, urmare a scăderii salariilor și pensiilor. E adevărat că pensiile au scăzut foarte mult, dar se ajunsese în situația că nu mai puteau fi plătite. Reducerea nu a afectat pensiile de până în 1.000 de euro. Pensiile de la 1.001 la 1.500 de euro au fost reduse cu 5%, cele de la 1.501 la 2.000 de euro cu 10% și tot așa.
Și în România s-a încercat o reducere a pensiilor, dar măsura a fost blocată de Curtea Constituțională. S-au pus și în Grecia probleme de constituționalitate?
Nu.
N.r.: Mulțumiri domnului Apostolos Patelakis, pentru asigurarea traducerii și fotografii.
