Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai mulți parlamentari care fac parte din actuala coaliție guvernamentală vor să modifice legea care privește restituirea în natură sau în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv de către fostul regim comunist. 41 de deputați și senatori ai PNL, USR-PLUS, UDMR și de la Grupul Minoritățior Naționale cer introducerea în lege a unor categorii de persoane ale căror dosare de restituire să fie soluționate cu prioritate. Este vorba despre persoanele cu handicap grav și cele care beneficiază de pensie de invaliditate gradul I. Deși, în punctul de vedere transmis, Guvernul Cîțu, susținut din Parlament de partidele politice din care fac parte inițiatorii acestei legi, a arătat că este, politic, de acord, atrage atenția că proiectul de lege riscă să producă discriminări, sancționate de CEDO și de deciziile CCR și, pe de altă parte, că, în felul în care a fost redactată, legea, chiar dacă ar fi adoptată, nu ar putea fi pusă în aplicare. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat legea, la finalul lunii trecute, prin adoptare tacită, ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile, prevăzut de Constituție.
Una dintre cele mai sensibile situații, de după decembrie 1989, riscă să pice în derizoriu, după ce o parte importantă de parlamentari ai actualei puteri intenționează să completeze Legea nr. 165/2003, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, în România. Este vorba despre șapte deputați de la PNL, de 14 deputați de la USR-PLUS, 12 deputați și patru senatori ai UDMR și trei deputați ai Grupului Minorităților Naționale care au depus, în 17 februarie 2021, la Parlament, un proiect de lege vizând introducerea, la alineatul 5 al articolului 34 din legea la care făceam referire mai sus, a unei noi litere, „e”, conform căreia beneficiază de prioritate la soluționare „dosarele constituite în baza cererilor formulate de persoanele cu handicap grav sau beneficiare de pensie de invaliditate grad I”.
Articolul 33 din Legea 165/2003 se referă la dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor care vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a legii, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni. Iar alineatul 5 arată că, prin excepție de la aceste termene, se soluționează cu prioritate anumite spețe, printre care și dosarele în care s-au emis decizii privind propunerea acordării de despăgubiri sau de măsuri compensatorii de către Comisia de retrocedare a unor imobile care au aparținut cultelor religioase și comunităților de cetățeni aparținând minorităților naționale din România. Prin inițiativa legislativă, parlamentarii doresc să extindă această sferă a prioritizării dosarelor și la categoriile de persoane cu handicap grav sau care primesc pensie de invaliditate gradul I.
În ce constau aceste grade de handicap și de invaliditate
Ei, bine, conform definiției de specialitate, gradul I de handicap reprezintă pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire. Iar handicapul grav este definit ca întârzierea mintală profundă (la nivelul unui IQ cuprins între 20 și 25), situație în care bolnavul prezintă o dezvoltare senzitivo-motorie minimă, răspunde doar la anumite comenzi simple, îndelung executate și nu este capabil de autocontrol și de autoconducție. Bolnavul încadrat astfel prezintă afectarea calitativă și cantitativă severă a interacțiunilor sociale, cu absența limbajului expresiv și receptiv, cu absența abilităților de autoîntreținere, autoconducere și autodeterminare.
Sub semnătura deputatului UDMR Szabo Odon, expunerea de motive a proiectului de lege arată că „procesul de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv este departe de rezolvare. Ca urmare a deciziei-pilot a CEDO, pronunțată în cauza «Maria Atanasie și alții împotriva României», în octombrie 2010, care a sancționat hățișul legislativ, tărăgănarea procedurilor administrative și ineficiența cu care se pun în executare hotărârile judecătorești, a fost adoptată Legea 165/2003. Ne referim la ordinea de soluționare a dosarelor, cu excepții privitoare la cauzele pentru care există hotărâri judecătorești definitive, la cele pentru care s-au emis decizii cu propunere de acordare de despăgubiri de către Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase și comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, precum și pentru persoanele supraviețuitoare ale Holocaustului”.
Inițiatorii acuză „lentoarea” cu care lucrează instituțiile statului
Astfel, inițiatorul arată că, ținând cont de „lentoarea cu care se derulează procedura de analiză a dosarelor și de excepțiile pe care legiuitorul le poate institui din rațiuni de echitate socială”, proiectul de lege propus vizează lărgirea categoriilor de solicitanți care beneficiază de prioritate la soluționarea dosarelor cu persoane cu handicap grav, respectiv care beneficiază de pensie de invaliditate de gradul I.
„Prevederea are menirea de a le oferi acestor persoane vulnerabile, cu nevoi speciale și cu un orizont de timp la dispoziție limitat, posibilitatea de a se bucura de repararea unor grave nedreptăți”, se mai arată în expunerea de motive.
Florin Cîțu, în punctul de vedere al Guvernului: Textul de lege riscă să nu poată fi aplicat
Acest proiect de lege a fost transmis, după depunerea lui, la Senat, care este prima Cameră sesizată. Iar, la data de 25 mai 2021, legea a fost adoptată tacit, ca urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit articolului 75, alineat 2 din Constituție. Potrivit acestui articol, „prima Cameră sesizată se pronunță în termen de 45 de zile. În cazul depășirii acestui termen, se consideră că proiectele de lege sau proiectele legislative au fost adoptate”.
La dosarul proiectului de lege, aflat în dezbaterea parlamentară, există atașat și un punct de vedere exprimat de Guvernul României, prin semnătura premierului Florin Cîțu, transmis Parlamentului la data de 20 aprilie 2021. Guvernul s-a arătat, teoretic, drept susținător al inițiativei, însă a formulat o serie de observații, atrăgând atenția asupra faptului că proiectul de lege poate crea discriminări între persoanele încadrate în diferite grade de handicap sau de invaliditate și că, astfel, riscă să nu poată fi pus în aplicare. Executivul aduce în discuție o decizie a CCR din 1993, care atrage atenția asupra obligației instituirii unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, să nu sunt diferite. Iar discriminarea este neconstituțională.
De asemenea, Guvernul aduce în discuție două decizii ale CEDO, una din 1979 și a doua din 2008, în care se arată că Convenția CEDO interzice discriminarea. „Din analiza propunerii legislative, se observă că aceasta vizează doar categoria persoanelor care sunt încadrate cu handicap grav și persoanele beneficiare de pensie de invaliditate grad I. Considerăm că se poate crea o situație discriminatorie, în primul rând între persoanele cu handicap grav și cele cu handicap ușor, mediu sau accentuat, iar, în al doilea rând, între persoanele beneficiare de pensie de invaliditate grad I, pe de o parte, și persoanele beneficiare de pensie de invaliditate de gradul II sau III, pe de cealaltă parte”, se arată în acest punct de vedere.
De altfel, gradul II de invaliditate reprezintă pierderea totală a capacității de muncă, cu pierderea capacității de autoîngrijire. Iar gradul III de invaliditate este pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare cu cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
În acest sens, Guvernul semnalează că expunerea de motive ar fi trebuit să conțină „o motivare obiectivă și rezonabilă, din care să rezulte criteriile avute în vedere la instituirea unui beneficiu numai pentru o parte dintre persoanele cu handicap, respectiv numai pentru o parte a beneficiarilor de pensie de invaliditate”. „Mai semnalăm că sintagma «persoane cu handicap grav» este mult prea generală, existând riscul ca textul de lege să nu poată fi aplicat”, mai arată Executivul.
