Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Decizia lui Klaus Iohannis ca, după data de 15 mai, să se ridice interdicția dreptului la liberă circulație, cu obligarea cetățenilor de a purta măști chirurgicale în spațiile publice închise, încalcă prevederile constituționale, dacă măsura nu face obiectul unui nou decret prin care să fie prelungită starea de urgență. De asemenea, odată ridicată starea de urgență, orice limitare sau restrângere a drepturilor constituționale nu mai poate opera, Guvernul neavând la îndemână niciun instrument legal pentru a continua impunerea interdicțiilor. Atât președintele României, cât și premierul au declarat public faptul că starea de urgență expiră, de la jumătatea lunii viitoare, însă șeful statului a precizat că restricționarea exercitării unor drepturi civile va fi ridicată “gradual”. Specialiștii în drept consultați de “Jurnalul” arată, însă, că acest lucru nu este permis de Constituția României. Practic, limitarea unor drepturi, după ridicarea stării de urgență, înseamnă, în fapt, prelungirea stării de urgență, dar neasumată, juridic, printr-un act normativ.
Romeo Cosma, avocat asociat la SCA Cosma și Asociații, a precizat pentru “Jurnalul” că măsura interzicerii unor drepturi și libertăți, cum ar fi dreptul la libera circulație, nu poate funcționa în afara instituirii stării de urgență. “Constituția permite prelungirea, ori de câte ori este necesar, a stării speciale de urgență sau de asediu, iar pe durata instituirii unei asemenea stări, o serie de drepturi și libertăți civile pot fi restrânse sau limitate. Însă, odată ridicată starea de urgență, nu mai pot fi limitate drepturi sau libertăți civile”, a declarat avocatul. Întrebat dacă, în afara unui decret privind instituirea stării de urgență, care permite Guvernului, prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne, să emită bine-cunoscutele Ordonanțe Militare, Executivul ar putea, prin alte instrumente de legiferare, să îngrădească o serie de drepturi și de libertăți sau să impună ori să condiționeze exercitarea unui anume drept constitutional. Romeo Cosma este categoric: “Nu”. “Singurul instrument de legiferare aflat la îndemâna Guvernului este Ordonanța de Urgență, care, însă, conform Constituției, nu poate reglementa în domeniul drepturilor și libertăților individuale”. Conform acestuia, nici la nivelul administrației publice locale nu pot fi luate astfel de hotărâri care să limiteze ori care să condiționeze exercițiul unor drepturi civile.
Discuția a avut loc pe marginea declarațiilor publice făcute, miercuri, de președintele României, Klaus Iohannis, care a anunțat că, începând cu data de 15 mai 2020, pe termen nelimitat, se va introduce obligația pentru populația civilă de pe teritoriul național a purtării măștii chirurgicale atunci când se află în spații publice închise și în mijloacele de transpot în comun. Această măsură care, conform președintelui, poate fi prelungită chiar până în cursul anului 2021, reprezintă o limitare și o condiționare a dreptului la libera circulație a persoanelor, garantat în Constituție. Limitare sau condiționare ilegală și neconstituțională, în lipsa instituirii unei stări de urgență sau de asediu. De asemenea, președintele a vorbit, în cadrul aceleiași declarații de presă, și despre menținerea altor restricții care au operat sub puterea celor două decrete, și după ce starea de urgență urmează să fie ridicată. Restricții care aduc, de asemenea, atingere drepturilor și libertăților fundamentale garantate și ocrotite de Constituție.
Stare de urgență, dar nu prea
Astfel, miercuri, în zilnica ieșire publică în fața națiunii, președintele Klaus Iohannis a declarat că “am decis astăzi că, după data de 15 mai, toată lumea va fi obligată să poarte măști de protecție în spațiile publice închise și atunci când folosim transportul public în comun. Această măsură nu este limitată în timp și vom putea să renunțăm la purtarea măștii poate la anul, atunci când această pandemie va fi sub control și nu mai există riscul infectării”. Indirect, șeful statului spune că dreptul la libera circulație rămâne, în continuare, îngrădit prin limitarea condiționată de purtarea măștii și după 15 mai. Conform articolului 25, alineat 1 din Constituție, “dreptul la libera circulație, în țară și în străinătate, este garantat, Legea stabilește condițiile exercitării acestui drept”. Singura lege care poate îngrădi în sensul limitării sau condiționării dreptului la liberă circulație este OUG 1/1999, privind regimul stării de asediu sau al stării de urgență și care funcționează doar în baza unui Decret prezidențial prin care a fost instituită una dintre aceste situații speciale.
Evident, așa cum a arătat avocatul Romeo Cosma, starea de urgență poate fi prelungită, însă Klaus Iohannis a declarat clar că nu se va lua această măsură după data de 15 mai. “După data de 15 mai, deci după ce se epuizează actuala stare de urgență, vom renunța la restrângerile care privesc persoane. Deci nu vom prelungi restricțiile de deplasări individuale. Sau, invers spus, vom putea să ne deplasăm în spații publice fără să trebuiască să declarăm în prealabil unde mergem și de ce mergem. Este vorba despre libertatea de mișcare individual. (…) Vor rămâne și alte interdicții în vigoare, dar aceasta nu va rămâne în vigoare. (…) După 15 mai, vom putea să ne mișcăm mai liber, însă viața nu va reveni, din păcate, la normalitatea pe care am cunoscut-o înaintea acestei pandemii”, declara președintele.
Evident, așa cum a arătat avocatul Romeo Cosma, starea de urgență poate fi prelungită, însă Klaus Iohannis a declarat clar că nu se va lua această măsură după data de 15 mai. “După data de 15 mai, deci după ce se epuizează actuala stare de urgență, vom renunța la restrângerile care privesc persoane. Deci nu vom prelungi restricțiile de deplasări individuale. Sau, invers spus, vom putea să ne deplasăm în spații publice fără să trebuiască să declarăm în prealabil unde mergem și de ce mergem. Este vorba despre libertatea de mișcare individual. (…) Vor rămâne și alte interdicții în vigoare, dar aceasta nu va rămâne în vigoare. (…) După 15 mai, vom putea să ne mișcăm mai liber, însă viața nu va reveni, din păcate, la normalitatea pe care am cunoscut-o înaintea acestei pandemii”, declara președintele.
În aceste condiții, este absolut imposibil din punct de vedere legal și constituțional ca Guvernul să poată institui obligativitatea purtării măștilor de protecție în spațiile publice închise și în mijloacele de transport în comun, după data de 15 mai, așa cum “a decis președintele”.
Planul de “relaxare în pași”, fără fundament juridic
Obligativitatea purtării măștilor de protecție, după data de 15 mai, nu este singura măsură care nu are bază legală, în lipsa instituirii stării de urgență. Klaus Iohannis a precizat, în aceeași declarație de presă, că “pentru protecția generală a populației și pentru protecția individuală, multe restrângeri vor rămâne în continuare în vigoare. În acest fel, vor rămâne cu siguranță o vreme – vorbesc după 15 mai – în vigoare interdicțiile pentru adunări publice, pentru manifestări de tot felul. (…) Vom avea un plan de relaxare în pași, vom stabili exact care activitate când poate să înceapă. Unele restricții vor dispărea, multe altele, din păcate, vor rămâne în picioare și, pas cu pas, după un calendar care ține, evident, și de evoluția cazurilor de COVID-19, vom încerca să intrăm în ceea ce se numește <<într-o nouă normalitate>>, fiindcă, din păcate, specialiștii, experții, medicii ne spun că virusul nu va dispărea”.
Toate aceste elemente arată că, de fapt, președintele gândește un plan de prelungire a stării de urgență, fără însă a emite, oficial, un decret în acest sens. Restricțiile, însă, nu pot fi menținute fără a fi încălcată Constituția. Deoarece, conform articolului 115, alineat 6 din Legea Fundamentală, “Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute în Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.
Toate aceste elemente arată că, de fapt, președintele gândește un plan de prelungire a stării de urgență, fără însă a emite, oficial, un decret în acest sens. Restricțiile, însă, nu pot fi menținute fără a fi încălcată Constituția. Deoarece, conform articolului 115, alineat 6 din Legea Fundamentală, “Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute în Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.
Ce drepturi fundamentale ar rămâne îngrădite neconstituțional
Prin cele două Decrete prezidențiale – 195/2020 și 240/2020, prin care a fost instituită, respectiv prin care a fost prelungită starea de urgență pe întregul teritoriu al României, au fost restrânse, temporar, mai mute drepturi. Primul drept limitat sau restrâns a fost dreptul la libera circulație.
Al doilea drept restrâns sau limitat a fost dreptul la viața intimă, familială și privată. Conform articolului 26, alineat 1, din Constituție, “autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată”. Un alt drept restrâns sau limitat pe perioada stării de urgență este inviolabilitatea domiciliului. La articolul 27 alineat 1 din Constituție se arată că “domiciliul și reședința sunt inviolabile, Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori reședința unei persoane, fără învoirea acesteia”. Există și o excepție, prevăzută la alineatul al doilea, prin derogare, “prevenirea răspândirii unei epidemii”. Dar numai prin Lege.
Mai departe, prin decretele prezidențiale au fost restrânse sau limitate dreptul la învățătură, dar și libertatea întrunirilor. La articolul 32 alineat 1, Constituția prevede că “dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal și prin cel profesional, prin învățământul superior, precum și prin alte forme de instrucție și de perfecționare”, în timp ce, la articolul 39, se arată că “mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic, fără niciun fel de arme”.
Pe perioada stării de urgență, a fost limitat, de asemenea, dreptul la grevă, prevăzut de articolul 43 alineat 1 din Constituție, care se referă la faptul că “salariații au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale”. Au fost, totodată, îngrădite sau limitate dreptul la proprietate privată, precum și libertatea economică. Articolul 45 din Constituție prevede că “accesul liber al persoanei la o activitate economică, liberă inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate”.
Al doilea drept restrâns sau limitat a fost dreptul la viața intimă, familială și privată. Conform articolului 26, alineat 1, din Constituție, “autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată”. Un alt drept restrâns sau limitat pe perioada stării de urgență este inviolabilitatea domiciliului. La articolul 27 alineat 1 din Constituție se arată că “domiciliul și reședința sunt inviolabile, Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori reședința unei persoane, fără învoirea acesteia”. Există și o excepție, prevăzută la alineatul al doilea, prin derogare, “prevenirea răspândirii unei epidemii”. Dar numai prin Lege.
Mai departe, prin decretele prezidențiale au fost restrânse sau limitate dreptul la învățătură, dar și libertatea întrunirilor. La articolul 32 alineat 1, Constituția prevede că “dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal și prin cel profesional, prin învățământul superior, precum și prin alte forme de instrucție și de perfecționare”, în timp ce, la articolul 39, se arată că “mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic, fără niciun fel de arme”.
Pe perioada stării de urgență, a fost limitat, de asemenea, dreptul la grevă, prevăzut de articolul 43 alineat 1 din Constituție, care se referă la faptul că “salariații au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale”. Au fost, totodată, îngrădite sau limitate dreptul la proprietate privată, precum și libertatea economică. Articolul 45 din Constituție prevede că “accesul liber al persoanei la o activitate economică, liberă inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate”.
Prin declarația președintelui, conform căreia, cu toate că, după data de 15 mai, se va epuiza starea de urgență, însă, cu exceția dreptului la liberă circulație (condiționată de purtarea măștilor de protecție în spațiile publice închise și în mijloacele de transport în comun), toate celelatle drepturi enumerate mai sus rămân în continuare restricționate, urmând ca aceste restricții să fie ridicate “pas cu pas”. Cu încălcarea Constituției.
Alba-neagra cu șomajul tehnic. Premierul Orban confirmă că, după 15 mai, nu mai avem stare de urgență
Ridicarea după 15 mai a stării de urgență a fost confirmată, ieri, și de Ludovic Orban, care a anunțat că proiectul de Ordonanță de Urgență privind șomajul tehnic la stat “nu mai este de actualitate”, pentru că “ne apropiem de finalul stării de urgență”.
“Nu mai este de actualitate, pentru că o mare parte dintre cei care lucrează în instituțiile publice sunt implicați în prima linie a bătăliei, cum e Ministerul Sănătății. Nu poți să renunți la nimeni din această zonă, dimpotrivă, mai avem nevoie de specialiști suplimentari. Ministerul Apărării, MAI, Ministerul Muncii, care e implicat în derularea tuturor programelor de sprijin referitor la șomajul tehnic și celelalte forme de sprijin pentru profesioniști și alte categorii de angajați. O mare parte din sectorul public este foarte puternic turat, ne apropiem oricum de finalul prelungirii stării de urgență și nu mai e contextul necesar. Am gândit, am analizat, până la urmă nu mai e de actualitate”, a completat Orban.
Bugetarii din instituțiile administrației centrale și locale ar fi urmat să se împartă și să lucreze jumătate din lună pentru 75% din salariul de bază. Proiectul a fost pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, de la începutul lunii aprilie, dar nu a fost adoptat. Atunci, premierul declara că toți trebuie să preia din greutatea crizei provocate de epidemia de coronavirus. Prevederile șomajului tehnic nu s-ar fi aplicat personalului medical, polițiștilor, jandarmilor, profesorilor și personalului din Ministerul Muncii.
“Nu mai este de actualitate, pentru că o mare parte dintre cei care lucrează în instituțiile publice sunt implicați în prima linie a bătăliei, cum e Ministerul Sănătății. Nu poți să renunți la nimeni din această zonă, dimpotrivă, mai avem nevoie de specialiști suplimentari. Ministerul Apărării, MAI, Ministerul Muncii, care e implicat în derularea tuturor programelor de sprijin referitor la șomajul tehnic și celelalte forme de sprijin pentru profesioniști și alte categorii de angajați. O mare parte din sectorul public este foarte puternic turat, ne apropiem oricum de finalul prelungirii stării de urgență și nu mai e contextul necesar. Am gândit, am analizat, până la urmă nu mai e de actualitate”, a completat Orban.
Bugetarii din instituțiile administrației centrale și locale ar fi urmat să se împartă și să lucreze jumătate din lună pentru 75% din salariul de bază. Proiectul a fost pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, de la începutul lunii aprilie, dar nu a fost adoptat. Atunci, premierul declara că toți trebuie să preia din greutatea crizei provocate de epidemia de coronavirus. Prevederile șomajului tehnic nu s-ar fi aplicat personalului medical, polițiștilor, jandarmilor, profesorilor și personalului din Ministerul Muncii.
