O lege de tot rahatul: primăriile, puse să treacă la naționalizarea bălegarului din bătăturile țăranilor

Într-o țară în care la marginea orașelor se ard în neștire deșeuri fără ca autoritățile să-i găsească vreodată pe vinovați, trei deputați s-au hotărât să ia taurul de coarne și să termine cu poluarea din țară. Probabil că după măsurători și studii intense în teren, cei trei au ajuns la concluzia că bălegarul din grajdurile țăranilor este cea mai mare sursă de poluare din România. Ce particule în suspensie, ce noxe, ce gaze cu efect de seră! Vrăjeală, bălegarul din bătătura țăranului este inamicul numărul unu al unui mediu curat. De aici și până la a cere naționalizarea bălegarului nu a mai fost decât un pas.

Inițiatorii ineditei inițiative legislative sunt deputații PSD Nicu Niță, George Paladi și Marius Ostaficiuc. Dintotdeauna, bălegarul de la animale a fost folosit de fermieri pentru fertilizarea naturală a terenurilor, dar acest obicei nu este bine văzut de triumviratul PSD antipoluare care vrea acum să curme această practică. Astfel, primăriile se vor pricopsi cu o sarcină nouă, și anume aceea de a strânge bălegarul de prin grajdurile țăranilor. Dar nu o vor face însă moca. Ele se vor împroprietări cu bălegarul pe care, ulterior, îl vor putea vinde, după ce, în prealabil, îl vor trata. Bașca, unde mai pui că vor putea stabili amenzi după bunul plac în cazul celor care se răzvrătesc și nu vor să-și dea bălegarul statului. 

Totul începe cu o mare nedreptate

Proiectul creează însă o mare nedreptate. Dacă în 1947 statul le-a luat confiscat pământurile țăranilor, acum gusturile sale au devenit mai rafinate, dar apucăturile au rămas aceleași. Le ia bălegarul, dar tot gratis. În schimb, după ce-l va colecta, primăriile îl vor vinde înapoi țăranilor pentru a-l folosi, cum altfel, decât pe post de îngrășământ natural. Asta, da, economie de piață! 

Intre linii

Proiectul privind gunoiul de grajd vizează micii crescători de animale pentru că fermele sunt obligate deja să aibă implementate sisteme de management al deșeurilor.

Marea necunoscută: „proaspăt” sau uscat?

Rămâne totuși un mare semn de întrebare: bălegarul se va preda „proaspăt” sau uscat? Deși poate fi  considerată o întrebare răutăcioasă  de către inițiatorii proiectului, în funcție de starea dejecțiilor animaliere, datele problemei se schimbă. Dacă bălegarul este proaspăt, va fi mult mai greu, iar cei care îl colectează vor avea nevoie de mai multe mașini sau de mașini de tonaj mai mare. Pe de altă parte, transportarea lui ar trebui făcută într-o remorcă închisă pentru a împiedica „parfumarea” zonei de pe traseul mașinii de la grajd la rampa de colectare. 

Citat

Adoptarea prezentei inițiative va permite autorităților publice locale să atragă fonduri pentru construirea platformelor pentru gunoiul de grajd, realizarea de strategii pentru colectarea și depozitarea acestuia, precum și modul de utilizare și valorificare a îngrășământului rezultat. De asemenea, autoritățile locale, prin Hotărâre a consiliului local, pot stabili contravenții în cazul depozitării neconforme a gunoiului de grajd, iar veniturile din aceste contravenții vor fi constitui surse suplimentare de venit la bugetul local.

din expunerea de motive a proiectului de lege

Libera inițiativă, concurență serioasă pentru primării

Calitățile sale de îngrășământ natural, ale gunoiului de grajd, au dat idei de afaceri întreprinzătorilor, care au văzut în ele posibilitatea de a câștiga ceva bani. Site-urile de anunțuri sunt deja pline cu oferte de vânzare, chiar și pe sortimente. De exemplu, cei interesați pot alege gunoi de grajd de cal sau de vacă, iar cei mai puțin pretențioși pot opta pentru gunoi mixt. Prețurile merg de la 10 lei la 50 de lei tona. Cu o asemenea ofertă competitivă la preț, afacerea în care primăriile sunt împinse să intre va avea o concurență serioasă. Probabil că în paralel se va crea și o piața neagră a bălegarului, dacă statul tot vrea să-l confiște de la micii crescători de animale.

Câteva cifre despre gunoiul de grajd 

• De la un cal provine o cantitate de 10,22 de tone de bălegar anual; 

• De la o vacă provine o cantitate de 16,39 tone de bălegar pe an; 

• De la o oaie sau o capră provine o cantitate de 730 de kilograme de bălegar pe an;

• De la un porc provine o cantitate de  300 de kilograme de bălegar pe an;

• De la fiecare pasăre provin câte 40 de kilograme găinaț pe an;

 Sursa: Victor Axenciuc, Evoluția economică a României, vol. II Agricultura, Ed. Academiei, București 1992