OMS: 8 milioane de oameni mor, anual, din cauza tutunului

În fiecare an, peste opt milioane de oameni mor din cauza tutunului, iar circa un milion din aceste decese se înregistrează ca urmare a fumatului pasiv, atrage atenția Organizația Mondială a Sănătății, cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, marcată în fiecare an pe 31 mai. În România, consumul de tutun înseamnă peste 36.600 de decese, în fiecare an, în timp ce COVID-19 a dus la circa 26.000 de decese într-un an, avertizează și reprezentanții Inițiativa 2035 Fără Tutun.

În urma numeroaselor campanii și politici de încurajare a renunțării la fumat, ponderea fumătorilor din țările dezvoltate a scăzut, însă crește în continuare, la nivel global. OMS estimează că numărul fumătorilor zilnici va ajunge de la 1,1 miliarde, câți sunt în prezent, la 1,3 miliarde în 2025.

Fumatul a fost și rămâne o problemă majoră de sănătate publică, chiar și în contextul în care, în ultima perioadă, toată atenția s-a îndreptat către COVID-19, transmite și Societatea Română de Pneumologie (SRP).

Fumătorii, risc mai mare de a deceda de COVID-19

La începutul acestui an, OMS a lansat un raport științific conform căruia fumătorii prezintă un risc mai mare de a dezvolta forme severe de boală și de a deceda din cauza infectării cu virusul COVID-19, potrivit Prof. Dr. Florin Mihălţan, membru al Coaliţiei „România Respiră”. Tutunul este, de asemenea, un factor de risc major pentru bolile netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii și diabetul. Mai mult, persoanele care prezintă comorbidități sunt mai vulnerabile la dezvoltarea formelor severe de COVID-19, astfel că, pentru un fumător, pandemia actuală este un moment foarte bun pentru a renunța la consumul de tutun, subliniază pneumologii.

Mulți vor să se lase, puțini reușesc

La nivel mondial, aproximativ 780 de milioane de oameni afirmă că vor să renunțe la consumul de tutun, însă doar 30% dintre aceștia au acces la instrumentele care îi pot ajuta să facă acest lucru. Acest decalaj a crescut și mai mult în ultimul an, deoarece cadrele medicale au fost angajate în lupta cu pandemia.

În acest context, în 2021, OMS a lansat o campanie globală, cu sloganul „Câștigi renunțând”, prin care își propune să contribuie la crearea unui mediu sănătos, care să descurajeze consumul de tutun. Există numeroase motive pentru care un fumător ar trebui să renunțe la fumat, spun pneumologii, iar peste 100 dintre ele fiind prezentate în campania inițiată de OMS, care se va derula în acest an.

În cât timp se refac plămânii după renunțarea la fumat

Potrivit pneumologilor, niciodată nu e prea târziu să renunți la fumat, dar „cu cât mai repede, cu atât mai bine”.
„Pentru persoanele care renunță la fumat, beneficiile sunt resimțite foarte repede: după doar 20 de minute ritmul cardiac scade, după 12 ore, nivelul de monoxid de carbon ajunge la normal, iar în decurs de două până la 12 săptămâni, funcția pulmonară și circulația sângelui se îmbunătățesc. După 5 până la 15 ani, riscul de accident vascular cerebral este redus la cel al unui nefumător, iar după 10 ani, rata de deces prin cancer pulmonar se reduce la jumătate față de cea a unei persoane care continuă să fumeze. În plus, riscul bolilor cardiovasculare este comparabil cu al nefumătorilor la 15 ani de la renunțarea la fumat”, spune dr. Monica Marc, preşedintele Secţiunii de Tabacologie a Societăţii Române de Pneumologie. 

„O dependență mai rea decât multe altele”

„Știați că 50% dintre consumatorii de tutun mor prematur? Nu există nici un alt produs de larg consum care să facă asta. Este o dependență mai rea decât multe altele. Chiar dacă o industrie a cheltuit miliarde timp de zeci de ani ca să convingă că e cool, normal sau, chiar mai grav, aspirațional. Nu bagatelizați consumul de tutun. E un ucigaș tăcut, lent, dar mai feroce decât mulți alții”, spune Ramona Brad, director de proiect 2035-Prima Generație Fără Tutun a României. 

„COVID-19 a însemnat peste 26.000 de decese în România într-un singur an. Consumul de tutun înseamnă, în fiecare an, peste 36.600 de decese. Acestea sunt cifre care arată atât rolul covârşitor pe care îl are tutunul în producerea şi perpetuarea bolilor cronice în România, cât și, în egală măsură, nevoia de politici ferme, consecvente și coerente de reducere a acestui impact devastator”, se arată într-un comunicat al Inițiativa 2035 Fără Tutun, care lansează, cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, Pactul pentru Prevenție în Sănătatea Publică - prima propunere de abordare strategică a factorilor de risc pentru bolile netransmisibile- tutun, alcool, nutriție, activitate fizică.
 

„Dacă renunțarea la fumat are loc în jurul vârstei de 30 de ani, fumătorul câștigă aproape 10 ani; la vârsta de 40 de ani, câștigă 9 ani, la aproximativ 50 de ani, câștigă 6 ani, iar la aproximativ 60 de ani, 3 ani de speranță de viață”, potrivit Societății Române de Pneumologie. 

80% din cei peste un miliard de oameni din întreaga lume care fumează se află în țări cu venituri mici, în care bolile legate de fumat și mortalitatea din această cauză vor avea cel mai mare impact, potrivit OMS.  

Medici: Țigările electronice mențin dependența

Și Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov atrage atenția, cu acest prilej, asupra efectelor nocive ale consumului produselor din tutun și transmite, pe site-ul atelieremedicale.ro, câteva mesaje cheie:

• 8 milioane de oameni mor în fiecare an ca urmare a bolilor produse de consumul de tutun, peste un milion fiind persoane expuse fumatului pasiv;

• persoanele care fumează au un risc mai mare de a face o formă gravă de COVID-19, cu evoluție nefavorabilă;

• toate formele de tutun sunt nocive, inclusiv produsele care încălzesc tutunul; 

• țigările electronice nu sunt sigure: cresc riscul de boală cardiacă și pulmonară și mențin dependența;

• consumul de tutun este cauza a 25% din toate formele de cancer, fumătorii având un risc de 22 de ori mai mare că nefumătorii de a dezvolta o boală oncologică;

• unul din cinci fumători va dezvolta pe parcursul vieții bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), riscul fiind mai mare atunci când fumatul a debutat în copilărie sau adolescență;

• femeile care fumează au risc mai mare de sarcină ectopică;

• fumatul și industria tutunului, în general, contribuie la creșterea poluării.