Parlamentarii scapă de școlarizarea forțată în tehnici legislative

De-a lungul anilor, parlamentarii au avut tot felul de inițiative legislative, care mai de care mai trăsnite. În galaxia acestor proiecte  care ne fac mândri că avem parlamentari se înscrie și cel propus în 2018 de ex-deputatul ALDE Alexandru Băișanu. Exasperat, probabil, de lipsa cunoștințelor legislative ale colegilor săi din forul legislativ, el a depus un proiect prin care cerea ca parlamentarii să ia drumul școlii după ce erau aleși. Mai precis se voia înființarea unei școli de parlamentari căreia inițiatorul i-a zis pompos Institut de Politici Parlamentare, Parlamentarism și Tehnici legislative. Înființarea acestui inedit organism era motivată de inițiator prin faptul că, potrivit unui barometru de opinie publică realizat la nivelul anilor 2012-2013, doar 15% dintre români știau cum funcționează Parlamentul și doar 20% dintre cei care doreau să devină parlamentari aveau anumite informații despre procedurile parlamentare și mediul de organizare ale celor două Camere. 

Misiunea viitorului institut era una de maximă importanță, pentru că el avea să realizeze „fundamentarea ştiinţifică şi practică a soluţiilor de perfecţionare a organizării şi funcţionării autorităţilor publice parlamentare şi a instituţiilor din subordinea lor, prezentând rapoarte de activitate trimestriale Parlamentului României. Practic, noua instituție ar fi urmat să funcționeze ca „for naţional ştiinţific, cu personalitate juridică, de drept public”. Potrivit proiectului, institutul trebuia să organizeze cursuri de perfecţionare pentru aleşii locali şi naţionali, dar şi pentru cei care doresc, în viitorul apropiat, să ocupe o poziţie parlamentară (senator sau deputat) sau o funcţie publică parlamentară (de execuţie sau de conducere).

Un proiect plin de erori legislative

Analizând proiectul, Consiliul legislativ avea să sesizeze că exact cel care era nemulțumit de incultura legislativă a colegilor avea serioase lacune în ceea ce privește acest aspect. De exemplu, Consiliul Legislativ recomanda reanalizarea și reformularea expunerii de motive, astfel încât informațiile și argumentarea soluțiilor legislative să nu fie în contradicție cu normele constituționale referitoare la competența decizională a fiecărei Camere a Parlamentului. 

Necesitatea unui astfel de institut în subordinea Parlamentului României poate fi demonstrată cu argumente vaste, care pot face şi obiectul unui curs universitar de specialitate, dar cel mai important punct de sprijin este dat chiar de acquis-ul comunitar care ne leagă de instituţiile europene: suntem încă printre ultimele ţări din Uniunea Europeană care nu are o instituţie sau orice alt gen de autoritate cu utilitate publică care să gestioneze politica parlamentară la nivel naţional din perspectivă academică şi ştiinţifică. 

Alexandru Băișanu, din expunerea de motive a proiectului

Legea învățământului, o necunoscută pentru autor

Pe de altă parte, raportul Consiliului Legislativ mai atrăgea atenția inițiatorului că prevederea potrivit căreia institutul ar putea desfășura cursuri postuniversitare, similar unei instituții de învățământ, încalcă nici mai mult, nici mai puțin decât Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care preciza că, „pot organiza programe postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă și programe postuniversitare de perfecționare toate acele instituții de învățământ superior care au acreditate cel puțin programe de studii universitare de licență și masterat în domeniul științific respectiv”.

Totul, făcut pe baze riguroase, științifice

Institutul ar fi trebuit să realizeze „fundamentarea științifică și practică a soluțiilor de perfecționare a organizării și funcționării autorităților publice parlamentare și a instituțiilor din subordinea lor, prezentând rapoarte de activitate trimestriale Parlamentului Românului”. Așadar, o misiune înălțătoare care ar fi meritat orice efort bugetar pentru îndeplinirea ei, dar Guvernul Dăncilă nu avea să se ridice la înălțimea momentului. 

Guvernul Dăncilă punea banii înaintea școlii

Evident, ca majoritatea inițiativelor parlamentare, și aceasta avea o mare problemă, nu indica sursa de finanțare a viitorului institut. Consiliul Legislativ aviza favorabil proiectul, dar preciza că este nevoie de un punct de vedere al Guvernului, având în vedere că funcționarea institutului trebuia asigurată, pe lângă veniturile proprii,  din subvenții de la bugetul de stat care urmau să se acorde începând cu data de 1 ianuarie 2019. Premierul de la acea vreme, Viorica Dăncilă, a trântit scurt proiectul inițiat de un membru al partidului care atunci se afla în alianță cu PSD la guvernare, explicându-i că nu-l susține pentru că nu voia să risipească aiurea fonduri bugetare. Cu un aviz negativ din partea Guvernului, în Parlament proiectul nu a avut nicio șansă, iar generațiile viitoare de parlamentari au scăpat de școlarizarea forțată.