Pedalatul în jungla urbană, sportul extrem încurajat de autorităţi

Deşi avem printre cele mai poluate oraşe din Uniunea Europeană, nu ne înghesuim să promovăm o mobilitate urbană ecologică. Statisticile arată că locuitorii marilor oraşe din România pierd mii de ore anual în trafic, din cauza ambuteiajelor, iar pe lângă nervii întinşi la maximum, afumatul plămânilor cu noxe a devenit un sport naţional. Deşi suntem pe locul 8 la nivel european în clasamentul producătorilor de biciclete, la nivel naţional nu am reuşit să construim mai mult de 300 de kilometri de piste pentru biciclete. Aşa se face că cei care au curajul să se lanseze în jungla  urbană cu acest mijloc de locomoţie, se expun mereu pericolelor din trafic. Un raport publicat în luna ianuarie a anului trecut de  European Transport Safety Council ne plasa pe locul doi în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cicliştii decedaţi în urma accidentelor din trafic, după Olanda, dar aceasta este o ţară unde ciclismul este un mod de viaţă. Realitatea dură a cifrelor intră însă în coliziune cu promisiunile autorităţilor locale, dar românii, optimişti incurabili, visează să aibă circa 8.000 de kilometri de piste până în 2027, şi asta fără a mai lua în calcul miile de kilometri propuşi să fie amenajaţi pentru cicloturism.

Ciclismul a devenit una dintre cele mai dinamice industrii din Europa, iar numărul bicicletelor vândute va ajunge la 30 de milioane pe an până în 2030, potrivit unei analize realizate de Cycling Industries Europe (CIE), iar cel al bicicletelor electrice va atinge 17 milioane. Impulsionarea vânzărilor este sprijinită de noua politică a Uniunii Europene cunoscută sub numele de Green Deal, dar şi de Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă anunţat de Bruxelles care pune la dispoziţia ţărilor UE granturi şi împrumuturi de 672,5 miliarde de euro. Prin acest suport financiar, Comisia Europeană încurajează, printre altele, planurile de mobilitate durabilă, inclusiv cele care vizează infrastructura destinată ciclismului şi deja sunt ţări care solicită fonduri europene pentru astfel de proiecte. În timp ce alţii pregătesc extinderea acestei infrastructuri,  Guvernul Orban nu a considerat necesar să ceară fonduri pentru acest lucru prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trimis în noiembrie la Comisia Europeană. 

Fără “autostrăzi” pentru ciclişti în cel mai congestionat oraş 

Deşi este cel mai congestionat oraş din Uniunea Europeană, Bucureştiul nu are mai mult de 16 km de pistă pentru biciclete, cu toate că promisiuni au existat mereu în ultimii ani. De exemplu, prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti-Ilfov (PMUD), elaborat sub sloganul “Civilizaţie, nu aglomeraţiei” această regiune ar fi trebuit să aibă 80 de kilometri de pistă în 2018, urmând ca în 2024 să ajungă la 240 de kilometri, iar în 2030 la 490 de kilometri, 2.900 de puncte de partajare și circa 40.000 de biciclete de închiriat. Deocamdată acestea sunt doar planuri care au murit în stadiul de promisiune, iar situaţia nu este singulară în ţară. În timp ce noi ne furăm căciula singuri, în UE lucrurile se mişcă, ba chiar au fost accelerate în timpul pandemiei. 

În timp ce Europa se schimbă, noi continuăm să privim

De la 1 ianuarie 2021, în Bruxelles a fost limitată viteza de deplasare a maşinilor la 30 km/h pentru siguranța pietonilor și a bicicliștilor. Studiile arată că măsura este de o importanță uriașă: un pieton sau un biciclist lovit de o mașină care circulă cu 60 km/h are doar 10% șanse să supraviețuiască impactului, timp ce la o viteză de 30 km/h, șansele de supraviețuire cresc la 90%. Sigur, există însă şi artere unde, justificat, viteza poate fi mai mare. O măsură similară fusese adoptată în Olanda încă de la sfârşitul anului trecut. Berlinul, o altă mare capitală europeană, a decis modificarea reglementărilor privind mobilitatea urbană pentru a asigura o protecţie mai mare pietonilor şi bicicliştilor.  Durata mai lungă a semaforului pe verde pentru pietoni, trasee școlare pietonale mai sigure pentru copii, bordurile coborâte pentru a le face mai accesibile pentru cei în scaunul cu rotile, șantierele vor trebui să se asigure că pietonii și bicicliștii se pot deplasa în siguranță în jurul lor sunt doar câteva din noile prevederi. În Scoţia, la Glasgow, primăria a anunțat că din luna martie începe montarea de parcări acoperite și securizate pentru biciclete, în vederea încurajării deplasărilor active. Pe 60 de străzi din orașul scoțian vor fi amplasate astfel de parcări, mai ales în zonele de blocuri, iar utilizatorii vor plăti o taxă simbolică, destinată costurilor de întreținere și monitorizare a parcărilor. Nici primăria oraşului Paris nu a rămas indiferentă la dorinţa locuitorilor capitalei Franţei  de a utiliza tot mai mult bicicleta în perioada pandemiei ca mijloc de deplasare şi a decis să investească 300 de milioane de euro pentru amenajarea de noi piste care să urmărească traseul celor mai aglomerate rute ale metroului. Pe de altă parte, de la sfârşitul anului trecut toate trenurile noi sau recondiţionate care circulă în spaţiul UE sunt obligate să ofere spațiu dedicat bicicletelor. Cercetările realizate de Federaţia Europeană de Ciclism (European Cyclists' Federation-ECF) au indicat că trenurile care asigurau 53% din cele mai rapide conexiuni între marile orașe europene nu permiteau accesul bicicletelor, dar acest lucru este pe cale să se schimbe. Noroc că la noi toate trenurile sunt vechi, aşa că operatorii feroviari nu au de ce să-şi facă probleme.

Se cere o lege a bicicliştilor

Sătui de indiferenţa cu care tratează autorităţile centrale şi locale promovarea transportului alternativ, bicicliştii vor o lege a lor, iar un proiect în acest sens a fost realizat recent. Elaborarea Strategiei naţionale de încurajare a utilizării bicicletei a fost făcută în perioada 2018-2020 în cadrul unui proiect cu finanţare europeană de către Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est (ADR SE) în parteneriat cu Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR). Potrivit unui sondaj făcut în rândul autorităţilor publice inclus în expunerea de motive a strategiei, 47% dintre respondenţi au declarat că au piste pentru biciclete, 40% că au trasee nesemnalizate, 38% că au parcări pentru biciclete, 24% că au implementat sisteme de tip bike-sharing, 3% că au centre multimodale, iar 37% că au amenajat trasee pentru cicloturism. Circa 36% au declarat că în localităţile lor există piste pentru biciclete cu lungimi cuprinse între 6 - 10 km, în timp ce 59% au spus că au piste cuprinse între 0 - 5 km. 

Mii de kilometri de piste până în 2027

Potrivit proiectului de strategie, în cele 46 de oraşe cu o populaţie mai mare de 50.000 de locuitori, reţelele primare ale traseelor pentru biciclete va trebui să ajungă la o lungime de 1.475 de kilometri până în 2025 (din care circa 125 de kilometri în Bucureşti), în timp ce traseele din reţeaua secundară vor trebui să adune un număr de 2.450 de kilometri până în 2027 (din care circa 200 de kilometri în Bucureşti). De asemenea, alţi 3.960 de kilometri ar trebui amenajaţi în localităţile mai mici până în 2025, la care se mai adaugă alţi 10.250 de kilometri de trasee de cicloturism la nivel naţional. 

Stimulentele fiscale ar încuraja tranziţia

Utilizarea pe scară cât mai largă a mijloacelor de transport alternativ ar urma să fie încurajată prin stimulente fiscale. Potrivit proiectului, se propune deducerea din impozitul pe profit pentru angajatorii care rambursează angajaților abonamentul la sistemele publice de închiriere a bicicletelor și trotinetelor electrice, precum și la abonamentul la alte mijloace de transport public, dacă fac dovada că utilizează aceste moduri de transport spre locul de muncă. De asemenea, introducerea posibilității cumpărării de biciclete și trotinete electrice, pe lângă autoturisme, în cadrul programului “Rabla” este văzută ca o altă măsură care poate schimba opţiunea pentru transport, la fel ca şi permiterea accesului nelimitat al bicicletelor la metrou (contra cost în timpul orelor de vârf). Potrivit strategiei amintite, toate măsurile ar fi trebui implementate în cursul anului 2021, dar la cum se mişcă lucrurile, acest lucru nu va fi posibil.

Caseta

Reguli clare pentru construcţia infrastructurii 

Ministerului Lucrărilor Publice a elaborat un act normativ prin care se doreşte reglementarea proiectării, execuţiei, utilizării şi mentenanţei lucrărilor de infrastructură pentru biciclete. Având în vedere că turbulențele provocate de traficul rutier pot dezechilibra un biciclist, lățimea unei benzi pentru biciclete trebuie să fie de 1,5 metri, dar dacă se aplică măsuri de calmare a traficului, iar viteza scade sub 30 km/h, distanța de siguranță poate fi de minimum un metru.

Casetă

Nu renunţăm la benzile trasate pe trotuare

Trasarea pistelor de bicicletă pe trotuare s-a dovedit un eşec, dar unul care a costat circa 11 milioane de euro. Aceste piste nu respectau niciun fel de reguli, se terminau brusc într-un copac, un stâlp electric sau într-o staţie de autobuz şi jenau circulaţia pietonilor. După ce s-au investit câteva milioane de euro pentru amenajarea a circa 120 km de piste, Poliţia a decis să închidă  cea mai mare parte dintre traseele vopsite pe trotuare. În lipsă de idei, autorităţile locale din București au revenit anul trecut cu ideea veche a pistelor pe trotuare pe Bulevardele Mihail Kogălniceanu și Regina Elisabeta. Rezultatul: în unele porţiuni pista trece prin staţia de autobuz în care mereu se află oameni, iar pe alte porţiuni trotuarul este atât de îngust, încât pietonii sunt obligaţi să se strecoare printre biciclişti şi invers. Probabil că nu mai este mult până când Poliţia va decide să închidă şi aceste noi piste.

Intre linii

România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate țări din Europa, în 2020, iar capitala București a ocupat poziția 51 la nivel mondial, relevă cele mai noi date centralizate în platforma globală privind calitatea aerului IQAir, potrivit Greenpeace România.

Explicatiei foto

Pistele trasate pe trotuare s-au dovedit o idee neinspirată, dar costisitoare

Haosul de pe şosele ajunge şi pe trotuare, în lipsa unor reglementări clare. Pietonii nu mai sunt în siguranţă, pentru că acestea au devenit noile şosele pentru biciclete, trotinete electrice şi chiar scutere.

Noile rasteluri pentru biciclete instalate de primăria din Glasgow

Sursa: cyclingindustries.com

.