Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prima acțiune concretă, după motivarea Curții de Apel București, prin care Traian Băsescu a fost confirmat ca și colaborator al Securității. Ca poliție politică, a devenit act oficial înaintat Parchetului General. Grupul de Investigații Politice, condus de Mugur Ciuvică, a formulat o plângere penală împotriva fostului președinte, cerând Secției de Urmărire Penală și Criminalistică punerea acestuia sub acuzație pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații, abuz în serviciu și înșelăciune, toate în formă continuată și în concurs real.
Conform GIP, Băsescu a declarat mincinos că nu a colaborat cu Securitatea, în patru documente, de fiecare dată când a candidat pentru Președinția României, pentru Senatul României, dar și pentru Parlamentul European. În baza acestor declarații false, Băsescu a primit votul, candidatura sa fiind validată, ulterior fiind validată și alegerea sa succesivă. Plângerea penală subliniază faptul că, așa cum rezultă din motivarea hotărârii Curții de Apel București, Traian Băsescu a avut tot timpul reprezentarea faptului că, prin notele informative date Securității, a pus în pericol dreptul la viață privată și la liberatatea de circulație a persoanelor pe care le-a turnat.
“Băsescu a declarat de 4 ori pe proprie răspundere că nu a colaborat cu Securitatea ca poliție politică. GIP a depus plângere la Parchet pentru fals în declarații, abuz în serviciu și înșelăciune. Traian Băsescu a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea în 2004 și 2009, când a candidat la alegerile prezidențiale, în 2016, când a candidat pentru Parlamentul României și în 2019, când a candidat pentru Parlamentul European. Toate aceste declarații sunt false.
Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității. Judecătorul a stabilit că Băsescu «a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului». Hotărârea Curții de Apel constată o situație juridică existentă deja: Traian Băsescu știa că a fost informator al Securității și, cu toate acestea, a declarat pe proprie răspundere că nu a colaborat cu Securitatea. Băsescu a prezentat ca adevărată o faptă mincinoasă (necolaborarea sa cu Securitatea ca politie politică) în scopul obținerii prin fraudă și sperjur a funcțiilor de președinte, parlamentar și parlamentar european”, arată Mugur Ciuvică, pe pagina oficială a Grupului de Investigații Politice.
Patru declarații pe propria răspundere
În plângerea penală înaintată șefului Secției de Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului General, se precizează că Traian Băsescu a fost ales președinte al României în cadrul a două mandate, candidând în acest sens la alegerile din 2004 și 2009, iar, conform Legii nr. 370/2004, a fost obligat să completeze declarații cu privire la colaborarea cu fosta Securitate.
“În 20 octombrie 2019, cu ocazia depuneri candidaturii pentru un al doilea mandat de președinte, Băsescu Traian a dat o declarație pe propria răspundere, în care a indicat: «cunoscând prevederile art. 292 Cod penal cu privire la falsul în declarații, după luarea la cunoștință a conținutului OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, declar, prin prezenta, că nu am fost lucrăror sau colaborator al acesteia, în sensul art. 2, literele a)-c)»
Curtea de Apel București, prin Sentința nr. 471, emisă în dosarul 3169/2/2019, a constatat calitatea de colaborator al Securității în privința lui Traian Băsescu. Analizând informațiile furnizate chiar de către pârât regimului comunist, Curtea a apreciat că acestea au vizat îngrădirea dreptului la viață privată și a dreptului la libera circulație. Mai mult, judecătorii au înlăturat toate apărările formulate de Băsescu, context în care a precizat că, întrucât, pentru constatarea calității de colaborator al Securității, nu este necesar să existe o multitudine de furnizări de informații către Securitate, fiind suficientă o singură notă informativă, iar ulterior s-a demonstrat că datele și informațiile din nota informativeă dată îndeplinesc cerințele prevăzute de art. 2, litera b) din OUG 24/2008, această notă informativă este suficientă, prin ea însăși, pentru constatarea calității de colaborator al Securității în privința lui Traian Băsescu. Prin furnizarea acestor informații, Curtea de Apel București a stabilit că Băsescu a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în relatările sale se pot lua măsuri de urmărire și verificare, cu încălcarea dreptului la viață privată.
Decizia instanței de fond permite punerea sub acuzare
Autorul plângerii penale mai arată că rezultă cu putere că hotărârea instanței de contencios administrativ “nu este constitutivă de dreptul de natură de a crea o situație juridică de la momentul rămânerii definitive, ci constată o situație juridică existentă deja, numitul Băsescu Traian având, la momentul întocmirii notelor informative către organele de Securitate, reprezentarea faptului că este colaborator al acesteia”.
“Deosebit de acest aspect esențial al reținerii intenției cu care a acționat sus-numitul, trebuie indicat faptul că acesta a încălcat cu intenție, în cadrul posibilei rezoluții infracționale, mai multe acte normative fundamentale. (…) Băsescu este direct responsabil de buna funcționare a autorităților publice, iar, prin depunerea unui jurământ, se obligă să respecte Constituția și legile țării, să apere democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Or, așa cum se observă, alegerea unei persoane în funcția de președinte al României reprezintă un act de asumare a unor obligații ce sunt dincolo de ce își asumă un cetățean obișnuit, fiind obligații de înaltă responsabilitate pentru întreaga societate, de imagine ce se proiectează în afara țării, și determină ca, prin reprezentantul său, respectul cuvenit României. Iar pe plan intern, un exemplu de moralitate și de corectitudine pentru toți cetățenii României”, se arată în documentul înaintat Parchetului General.
Afectarea gravă a instituțiilor statului și a democrației
Grupul de Investigații Politice susține că declararea necorespunzătoare a adevărului cu privire la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea reprezintă un fals în declarații cu consecințe juridice deosebit de grave, ce reprezintă și tot atâtea infracțiuni de sine stătătoare. “Această constatare rezultă din importanța socială a funcției și rolului asumat de a pune deasupra oricăror interese particulare (…) interesele României, ale cetățenilor săi și, așa cum s-a obligat prin jurământ, să respecte Constituția și legile țării, să apere democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”, se precizează în document.
Concret, spune GIP, declararea necorespunzătoare a adevărului cu privire la colaborarea cu Securitatea a determinat o afectare profundă a funcționării autorităților publice – a Camerei Deputaților și a Senatului, care validează alegerile și în fața cărora se depune jurământul, a Biroului Electoral Central, care validează candidatura și rezultatul votării -, prin inducerea unui sentiment de neîncredere în autoritățile statului și prin faptul că acestea pot, sub aparența de legalitate indusă de “sperjur”, să valideze funcția supremă în stat. “De asemenea, declararea necorespunzătoare a adevărului în legătură cu colaborarea cu fosta Securitate a încălcat ab initio obligația să respecte Constituția și legile țării, afectând grav și iremediabil democrația, drepturile și libertățile cetățenilor, prin inducerea acestora în eroare cu privire la condițiile de eligibilitate ale candidaților”, se subliniază în plângere.
Funcție de președinte obținută prin “fraudă și sperjur”
În acest sens, GIP este de părere că se poate reține că fapta înaltului funcționar public care, în exercitarea atribuțiilor sale, prin ascunderea adevărului, nu a îndeplinit obligația de a respecta legile țării, obligație ce subzistă oricărui cetățean și, cu atât mai mult, pe durata mandatului de președinte, funcționând și reprezentând România, în condițiile în care Traian Băsescu cunoștea că a colaborat cu fosta Securitate. “Astfel, a determinat o vătămare gravă a funcționării și credibilității unor instituții fundamentale ale statului și, totodată, o vătămare gravă a drepturilor fundamentale ale cetățenilor de a alege în deplină cunoștință asupra candidaților”, se arată în document.
“Aceste fapte trebuie raportate la modalitatea de comitere cu premeditare, respectiv cunoscând că a colaborat cu Securitatea, a indus în eroare electoratul, susținând, în campania electorală, că nu a colaborat și că nu a făcut poliție politică; a întocmit declarațiile privind necolaborarea cu fosta Securitate – fapte ale căror efecte au fost conștientizate pe întregul mandat și se continuă și în prezent, ca urmare a dobândirii mandatului de parlamentar în cadrul Parlamentului European”, arată GIP, care conchide cu faptul că, de asemenea, Băsescu a indus în eroare electoratul, respectiv persoanele cu drept de vot, participante la alegerile indicate, “prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase (necolaborarea cu fosta Securitate și poliția politică), în scopul obținerii prin fradă și sperjur a funcției de președinte”.
