Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce, timp de cinci ani ca primar general al Capitalei, zece ani ca președinte al României și încă trei ani ca senator în Parlamentul României, Traian Băsescu a ascuns permanent faptul că a fost colaborator al Securității, pe vremea lui Ceaușescu, CNSAS a devoalat, cu acte, trecutul de turnător al lui „Petrov”. Iar o instanță de judecată a confirmat faptul că fostul președinte al României a făcut poliție politică pe vremea când era elev la Institutul de Marină. O asemănare izbitoare cu privire la modul în care un înalt demnitar încearcă să-și ascundă „scheleții” din dulapuri este cea care îl privește pe actualul premier, Florin Cîțu, care a „omis” timp de 20 de ani, să anunțe faptul că a fost condamnat la pușcărie, pentru conducere sub influența alcoolului, în Statele Unite ale Americii, printr-o decizie definitivă penală a unei instanțe americane. În cazul lui Băsescu, acesta a recunoscut, în fața instanței căreia i s-a adresat pentru a reuși să îngroape verdictul CNSAS, lucru care nu s-a întâmplat. În cazul lui Cîțu, acesta s-a văzut nevoit să recunoască, în fața jurnaliștilor, că a avut loc un eveniment, în decembrie 2000, soldat cu o amendă de 1.000 de dolari. Pare o practică a celor ajunși în cele mai înalte funcții publice din România de a minimaliza public faptele din trecut, încercând să sugereze că nu este adevărată evidența faptică, ci că este adevărat ceea ce ne spun ei că s-a întâmplat.
De la episodul „nu am lovit copilul nici cu palma, nici cu pumnul în plex”, expresie care îi aparține lui Traian Băsescu, în legătură cu evenimentul petrecut în campania electorală din 2004, devoalat în timpul campaniei electorale din 2009, am ajuns, în 2021, la episodul „am plătit o simplă amendă contravențională pentru că am fost prins la volan, după ce am consumat alcool”, expresie care îi aparține lui Florin Cîțu.
Prim-ministrul a „tăcut” timp de cinci ani
Așa cum am arătat în ediția de ieri, Florin Cîțu a suferit, în 26 martie 2001, în Iowa, SUA, o condamnare penală la două zile de închisoare cu executare și plata unei amenzi de 1.000 de dolari, după ce, în 3 decembrie 2000, a fost prins de poliție conducând beat mașina. Actualul premier a fost încarcerat și trimis în judecată. Procesul a durat mai bine de trei luni, soldându-se cu o condamnare, conform codului penal al respectivului stat american.
După mai bine de 20 de ani, aceste informații, confirmate de site-ul oficial al instanței care a pronunțat această sentință de condamnare, au fost devoalate în presa din România. Iar, pus în fața evidenței, premierul Florin Cîțu a răspuns că este vorba despre o faptă minoră, „petrecută în studenție”, care nu înseamnă nimic mai mult decât o contravenție pentru care a „plătit scump”. Respectiv, a fost obligat să-și vândă mașina, pentru a plăti amenda.
În realitate, condamnarea penală suferită de actualul premier este catalogată de legislația americană ca fiind una gravă. Inclusiv legislația din România sancționează cu închisoarea astfel de infracțiuni. Iar, așa cum vom arăta mai jos, astfel de fapte sunt considerate grave inclusiv de instituțiile abilitate să aprobe accesul unei persoane la informații cu caracter de secret de stat.
Fostul președinte al României, dovedit colaborator al Securității după 10 ani de mandat
Atitudinea premierului Cîțu cu privire la acest episod din trecutul său seamănă foarte bine cu atitudinea pe care a avut-o Traian Băsescu, fost președinte al României, dovedit de CNSAS drept turnător la Securitate, verdict reținut și de Curtea de Apel București într-o hotărâre nedefinitivă.
Fostul președinte a încercat să se apere, menționând că, în calitatea sa de militar, era obligat să informeze Securitatea. Instanța i-a demontat lui Băsescu toată această argumentație, citând chiar din legislația în vigoare la acel moment. „Curtea constată că niciuna dintre normele indicate de pârât nu reglementează posibilitatea pentru vreun militar de a intruziona în viaţa familială sau privată a altui militar, interpretarea contrară, susţinută de pârât, aflându-se în vădită contradicţie cu legea în vigoare în perioada de referinţă, făcând parte din categoria celor care au generat practici abuzive generalizate ale fostei Securităţi, pe care OUG nr. 24/2008 îşi propune să le developeze şi să le combată, cu atât mai mult cu cât normele în discuţie vizează în mod evident activitatea profesională sau de serviciu a militarilor” – precizează Curtea de Apel București în această motivare.
Băsescu a completat, de când a devenit pentru prima dată președinte al României, declarații pe propria răspundere conform cărora nu a colaborat cu Securitatea. Iar, pentru acest lucru, pe numele său Grupul de Investigații Politice a formulat o plângere penală, pentru fals în declarații, la Parchetul General.
Retorica „fără penali în funcții publice”, făcută praf
Deși informația cu privire la condamnarea penală suferită de Florin Cîțu în SUA a fost devoalată, în România, în timpul unei campanii electorale pe viață și pe moarte în PNL, cu doar o lună și jumătate înaintea congresului pentru alegerea noului președinte al acestei formațiuni politice, dezvăluirea aruncă în aer toată retorica actualei coaliții de guvernare, și chiar a lui Florin Cîțu personal, cu privire la cei care au săvârșit infracțiuni și care ocupă poziții de demnitate publică.
Pe vremea când era doar senator, actualul premier scria, frecvent, postări pe contul său de socializare cu țintă asupra PSD și ALDE, raliindu-se retoric celor de la USR-PLUS cu privire la sloganul „#Fără penali în funcții publice”. Mai mult, în timpul precampaniei electorale din anul 2019, a acuzat fosta guvernare de practici penale și a preluat un slogan mai mult decât amenințător: „#Nu luăm prizonieri”. Actualul premier chiar și-a imprimat acest slogan pe un tricou, pe care l-a purtat în timpul unui miting anti-PSD.
După ce a devenit prim-ministru, Florin Cîțu a reafirmat proiectul său de a nu accepta penali în funcții publice. După scandalul privind angajările de la Apele Române, premierul a anunțat o amplă anchetă, iar într-o postare pe contul său de socializare, în data de 3 februarie 2021, a subliniat: „În mandatul meu, așa cum am promis, cer profesionalism, integritate, competență și transparență. Mesajul acesta nu este doar pentru cei cu funcții de conducere, este pentru toți cei care lucrează în sectorul public: fără penali în funcții publice; profesioniști; fără nepotisme; fără conflict de interese”.
Trei scandaluri majore în care este implicat actualul șef al Guvernului, în ultimul an și jumătate
În timpul mandatului de ministru al Finanțelor Publice, dar și în cel de premier, Florin Cîțu a fost protagonistul mai multor scandaluri de proporții. Este vorba despre episoade care au legătură cu afacerile imobiliare ale familiei sale, de la Vâlcea, care sunt legate de modul în care a folosit un consilier de stat pentru a-și regla interesele electorale din interiorul partidului, în perspectiva alegerilor interne sau de modul în care o firmă pe care a înființat-o, împreună cu alte personaje politice celebre, încasează pe bandă rulantă contracte chiar de la Guvernul pe care îl conduce în prezent.
Afacerea latifundiară și Direcția Juridică din Ministerul Finanțelor
Scandalul condamnării din SUA l-a determinat pe tatăl lui Florin Cîțu, Vasile Cîțu, să iasă în presă, în apărarea fiului său. Acesta a declarat că fiul său nu le-a spus nici lui, nici soţiei, acum 20 de ani, că a stat în spatele gratiilor 48 de ore, pentru că a fost prins băut la volan. „Când era în America țineam legătura la telefon și parcă nu ne-a zis atunci direct de problema asta, probabil ca să ne protejeze pe noi, părinții”, a declarat tatăl premierului, adăugând că fiul lui deranjează foarte multe persoane, deoarece este un om corect, care nu se abate de la reguli, iar atacul nu este deloc întâmplător.
Apariția, din nou, în spațiul public a tatălui actualului premier reamintește de un episod petrecut, anul trecut, când Florin Cîțu era ministru de Finanțe. În iunie 2019, Direcția Juridică a Ministerului, prin ANAF, a intervenit într-un proces declanșat Regia Națională a Pădurilor împotriva părinților lui Cîțu, proces care viza 1,6 hectare de teren. După preluarea funcției ministeriale de către Florin Cîțu, tatăl acestuia, Vasile Cîțu, le-a cerut celor de la Direcția Juridică a Ministerului de Finanțe clarificări cu privire la intervenția Fiscului în acest proces, solicitând însă ca documentele să nu îi fie transmise lui, ci fiului său, care era ministru. „Solicit ca cele două entități ANAF Vâlcea și ANAF – Direcția Regională a Finanțelor Publice Craiova să transmită toate documentele în baza cărora au angajat statul român în dosarul subsemnatului Cîțu Vasile, nr. 724/198/2017, Ministrului Finanțelor Publice, domnului Ministru Cîțu Florin Vasile”, se arată în cererea cu pricina.
Ulterior acestei întâmplări, de la Cabinetul ministrului de Finanțe a fost solicitat Direcției Juridice dosarul în care instituția intrase în proces, alături de Romsilva, împotriva retrocedării de pământuri de care a beneficiat familia ministrului. Dosarul a ajuns la Cîțu și, din data de 31 ianuarie 2020, nu a fost restituit direcției de specialitate. Întâmplător sau nu, ulterior acestor episoade, ministrul Florin Cîțu a demarat un proces de reorganizare a ministerului, proces care, conform proiectului aflat în dezbatere publică, vizează nici mai mult, nici mai puțin decât desființarea Direcției Juridice și transformarea acesteia în două servicii separate – unul juridic și unul de contencios administrativ. În acest sens, conducerea Direcției a fost îndepărtată. Este vorba despre Hotărârea de Guvern nr. 380 din 2020.
Directive politice și electorale, cu antetul Executivului
Un alt scandal de proporții care l-a avut în centrul atenției pe Florin Cîțu s-a petrecut luna trecută, când, în plin război politic intern din PNL, de la Cabinetul premierului, un consilier de stat a transmis comunicatorilor partidului punctajele pe care trebuie să le atingă în discursurile și declarațiile furnizate presei, astfel încât să-l avantajeze pe premier în bătălia pentru șefia partidului. Documentul în cauză purta antetul Guvernului și a fost transmis în format electronic de respectivul consilier de stat.
Acest lucru a fost sancționat imediat de contracandidatul său, Ludovic Orban, care a precizat că cel care a decis folosirea acestor resurse trebuie să plece imediat de la Palatul Victoria. Ca și în cazul arestării sale din SUA, Florin Cîțu a declarat că nu poate să comenteze „documente editabile, fiţuici care apar în presă” şi că documentul nu i-a fost prezentat, fiind întrebat dacă a verificat dacă este real documentul ce priveşte strategia de comunicare a echipei sale în campania internă a PNL. Ulterior, premierul l-a eliberat din funcție pe respectivul consilier de stat. Interesant este că, prin vocea deputatului USR Emanuel Ungureanu, s-a cerut inclusiv anchetarea penală a prim-ministrului, pentru fapte similare celor pentru care ex-liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat în celebrul dosar „DGASPC Teleorman”.
Firma înființată de Cîțu, contracte de la Guvernul Cîțu
Iar o altă afacere suspectă care are legătură cu Florin Cîțu a fost devoalată chiar de „Jurnalul”. Este vorba despre firma de consultanță Civitta Strategy & Consulting SA, care l-a avut ca membru fondator pe actualul premier, dar care a fost controlată ani de zile de actualul europarlamentar USR-PLUS Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii în Guvernul Cioloș, și care a derulat, în ultimul an, contracte pe bandă rulantă cu ministerele Executivelor PNL și, ulterior, PNL – USR-PLUS – UDMR. Dacă în primăvara anului trecut, în plină pandemie de COVID-19, firma respectivă primea un contract de la Ministerul Fondurilor Europene, în prima jumătate a anului în curs, societatea a încheiat contracte atât cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, cât și cu Ministerul Justiției. În prezent, societatea este deținută, în proporție majoritară de un grup de investiții eston. Compania respectivă oferă consultanță în domeniul fondurilor europene și, inclusiv în timpul guvernului PSD, în urmă cu trei ani, a primit un contract de la ministerul de resort, ca lider al unei asocieri din care a făcut parte și compania înființată de actualul vicepremier Dan Barna.
ORNISS refuză să spună dacă l-a verificat pe prim-ministru. Formularul specific pune întrebări despre alcool și condamnări penale
Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) refuză să pună la dispoziția presei informații cu privire la o verificare prealabilă a lui Florin Cîțu, ca urmare a faptului că acesta are acces la informații clasificate, în virtutea funcțiilor guvernamentale deținute începând cu anul trecut. Conform ORNISS, „Accesul la informațiile clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit unor serii de articole, este garantat sub condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii jurământului pentru o serie de persoane, mai exact președintele României, primul ministru, miniștri, deputați, senatori, judecători sau procurori”.
Conform legii, persoanele care vor avea acces la informații clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea și profesionalismul lor. Pentru candidații la funcții publice care implică lucrul cu asemenea informații, precum și competența de a autoriza accesul la astfel de informații, verificarea este anterioară numiri în acele funcții și se solicită obligatoriu de autoritatea de învestire. În cazul lui Cîțu, autoritatea de învestire este Parlamentul, iar cea de numire este președintele României. Mai mult, procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care gestionează informații NATO. Iar „accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, este garantat, sub condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii jurământului pentru președintele României, prim-ministru, miniștri, deputați, senatori, judecători, procurori, magistrați asistenți ai ÎCCJ (…), în baza unei proceduri interne (…), avizate de ORNISS”.
Verificarea persoanelor aflate în această situație constă într-un formular, care constituie anexa 15 la HG 585/2002, în care se notează instituția solicitantă, nivelul de acces la secrete de stat și motivul pentru care se face o astfel de solicitare. Pentru o persoană fizică ce urmează să fie autorizată să acceseze astfel de informații, trebuie completate numele, numele anterioare, cetățenia, domiciliul, domiciliu flotant, domiciliile permanente și flotante din ultimii cinci ani, serviciile civile și militare, situația militară, călătoriile în străinătate în ultimii cinci ani, locurile de muncă din ultimii cinci ani, date despre partenerul de viață (inclusiv concubin/concubină), date despre părinți, frați și surori.
Un capitol relevant al acestei verificări este un formular privind „antecedente și cazier”, unde trebuie răspuns prin „Da” sau „Nu” la trei întrebări. Prima – „Ați fost vreodată reținut, arestat preventiv, anchetat, pus sub acuzare, judecat, condamnat (inclusiv la amendă penală sau interzicerea unor drepturi), grațiat, amnistiat, eliberat pe cauțiune, eliberat condiționat?”. A doua întrebare – „Ați fost vreodată amendat administrativ, sancționat administrativ, amendat de către poliție sau autorități civile? Nu trebuie menționate amenzile pentru abateri minore, cum sunt cele pentru parcare, ci cele pentru fapte grave, precum conducerea sub influența alcoolului sau tulburarea liniștii publice”. Nu știm dacă premierul Cîțu a completat un astfel de formular și, dacă a făcut-o, ce a răspuns la aceste două întrebări de mai sus.
