Probleme „tehnice” ale educației sexuale în școli

Scandalul stârnit de subiectul educației sexuale în școli are și câteva probleme de implementare. Una dintre acestea ar fi lipsa efectivă a cadrelor didactice care să poată să predea această materie, introdusă prin lege, suplimentar față de curricula actuală. Altă problemă este lipsa implicării psihologilor în predarea acestei noi materii, mai ales pentru copiii cu vârste fragede, care ar putea fi afectați de o abordare greșită a unui profesor nepregătit corespunzător. Alte subiecte care întrețin scandalul, la nivelul societății românești, sunt legate de introducerea neutralității de gen și a culturii LGBTQA+ în orele de educație sexuală, dar și obligarea unor copii din familii tradiționaliste să participe la cursuri care contravin cu educația primită acasă, nu doar creștini, ci mai ales musulmani, cărora le-ar încălca, astfel, drepturile.

România este o țară cu numai câteva mari orașe, în timp ce restul teritoriului – aproape 90% din suprafața țării - se află în „urbanul mic” și în mediul rural. Problemele pe care le au școlile din mediul rural sunt grave de peste un deceniu, pentru că instituțiile de învățământ se confruntă cu un deficit de personal din ce în ce mai accentuat. În fiecare an se caută între 11.000 și 16.000 de suplinitori, dintre care unii sunt doar cu studii liceale sau au specializare în alte domenii decât cele pentru care sunt aduși să le predea elevilor, iar peste jumătate sunt pensionari. Astfel, unele școli din mediul rural (85% din suprafața României, cu peste 35% din numărul total al instituțiilor de învățământ) nici măcar nu au acei profesori de biologie care ar trebui să predea noile ore obligatorii de educație sexuală. „Suntem în aceeași situație ca în cazul orelor remediale, de după pandemie. Toată lumea spunea că ar trebui să fim fericiți, pentru că vom primi mulți bani în plus, dar nimeni nu s-a gândit că sunt și alte probleme și că unii profesori au refuzat să facă aceste ore. Cineva care are deja o normă întreagă și ore de dirigenție, plus alte activități, va trebui să ia și ore suplimentare. Sunt și profesori care se împart între două școli. Dacă ar trebui să ia ore suplimentare, s-ar supraîncărca și mulți nu vor dori să facă asta. Unii dintre noi facem naveta. Sunt situații în care nu putem să stăm mai mult la școală, pentru că nu avem cu ce să ne întoarcem acasă”, a declarat, pentru Jurnalul, Mirela, profesoară la o școală din mediul rural. 

Abandonul școlar și sărăcia 

Ca mulți alți profesori din România, Mirela face naveta. Nu are mașină personală și este dependentă de programul mijloacelor de transport în comun. O oră pe lună nu ar fi o mare problemă, din punctul de vedere al celor care nu lucrează în sistemul de educație, însă puțini se gândesc la numărul de clase pe care le are o școală și la faptul că uneori este un singur profesor de biologie pentru toți elevii, iar introducerea educației sexuale pentru toți elevii înseamnă o oră pentru fiecare clasă, deci și modificarea orarului școlii. Dar mai înseamnă și planuri de lecții pe care profesorul trebuie să le elaboreze astfel încât să se adapteze nivelului de cunoștințe al elevilor, cea mai dificilă situație fiind la clasele I-IV, unde cei mici nu au nici măcar noțiunile de bază din biologie și anatomie, pentru a-nțelege ceva mai complicat. Cei care militează pentru introducerea orelor de educație sexuală în școli arată că noua materie ar trebui să li se predea copiilor de la cele mai fragede vârste, pentru a scădea numărul de mame minore. În același context, cei care contestă legiferarea acestor ore de educație sexuală spun că statisticile nu au fost citite corect și se minte prin omisiune, pentru că majoritatea copilelor care au rămas gravide la vârste fragede fie nu au fost niciodată la școală, fie au abandonat școala după primii doi sau trei ani. Astfel, introducerea acestei materii ar fi o falsă problemă, tocmai pentru că nu le vizează pe aceste victime – ele nefiind acolo când se vor preda orele de educație sexuală. Statisticile din ultimii ani arată că aproximativ 15% dintre mamele minore nu au fost niciodată la școală, 64% abandonează școala înainte de a rămâne gravide și majoritatea mamelor minore nu au nici măcar opt clase. De asemenea, peste 90% dintre victime provin din medii defavorizate, din familii foarte sărace. Astfel, problema nu ar fi lipsa orelor de educație sexuală în școli, ci lipsa de educație în general, cauzată de sărăcie, care stă la baza abandonului școlar.

Se cere corelarea cu legislația penală

Psihologul criminalist Tudorel Butoi aduce alte argumente, în defavoarea legiferării pentru introducerea educației sexuale în școli: corelarea vârstei începerii acestor cursuri cu vârsta de la care copilul e considerat responsabil, din punct de vedere al răspunderii penale, adică după 14 ani. În plus, psihologul spune că mai degrabă le-ar fi stârnită curiozitatea copiilor pentru a-și începe viața sexuală la vârste foarte fragede, prin introducerea acestor ore, iar astfel ar crește mai mult numărul de mame minore, dar ar crește și criminalitatea și abuzurile pedofililor asupra minorilor. „Ar trebui să se învețe aceste lucruri în cadrul orelor de anatomie, după 15 ani. Un copil nu are capacitatea de înțelegere la trei sau patru ani, iar până la 14 ani, copilul nu răspunde penal, tocmai pentru că se consideră că nu are discernământ. Aceste ore de educație sexuală ar trebui să aibă legătură și cu latura emoțională și afectivă care se dezvoltă în procesul de maturizare a tânărului”, a explicat, pentru Jurnalul, psihologul criminalist prof. univ. dr. Tudorel Butoi.  

Aceste ore ar putea să le dezvolte copiilor hedonismul sexual și să-i distrugă din punct de vedere afectiv, dar să diminueze și capacitatea lor de a învăța, dacă nu se ține cont de toate aspectele.

Prof. univ. dr. Tudorel Butoi, psiholog criminalist