Iaşi: Rugăciuni pentru ploaie, un porumbel alb din Neamţ şi pelerini înfriguraţi, în prima zi de închinare

Un fotoreportaj de la Sărbătorile Iaşiului prilejuite de prăznuirea Sfintei Cuvioase Parascheva

Un pelerin cu deficienţe locomotorii sosit din Neamţ a adus cu el un porumbel. E o femeie. Se roagă şi plânge. Alături de ea, o maică ceva mai în vârstă. La un moment dat, ca la un semn, cade în genunchi şi meditează neatent. Când mă vede, pelerinul şchiop afişează un zâmbet larg. Din spatele hainelor groase "dezvăluie” minunea ce o poartă: un porumbel cu gâtul zgribulit. Îl poartă la sân şi e mândră de asta. "Să ne ajute Dumnezeu, să ne meargă bine la toţi, să vină ploaia”, spune ea. A început să picure. Stropii voluminoşi spală feţele credincioşilor, domolesc praful. Rândul la moaşte s-a întins din nou pe kilometri. Şi afara sunt doar opt grade. Înfriguraţi, copii, bătrâni, călugări, cu toţii se roagă pentru sănătatea celor dragi în timp ce fiecare dintre ei sărută racla scoasă de dimineaţă, sub un baldachin. Aflu că, începând de ieri, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a adresat  către preoţii din parohii şi din mănăstiri, dar şi către credincioşii de rând, îndemnul ca, în perioada următoare, la fiecare Liturghie ce se săvârşeşte, să fie înălţate rugăciuni speciale pentru ploaie. "Acest lucru este extrem de necesar în condiţiile în care pământul are mare nevoie de precipitaţii, seceta prelungită fiind de natură a afecta atât recolta de anul viitor, cât şi nivelul la care se află apa în fântâni. De asemenea, acolo unde este cu putinţă, mai ales în mediul rural, preoţii şi credincioşii sunt îndemnaţi să ridice, după slujba de sfinţire a apei, chiar în mijlocul câmpurilor, rugăciuni pentru ca Dumnezeu să trimită ploaie binecuvântată pe pământ”, se arată în cuvântul ÎPS Teofan. În curtea Mitropoliei, retrasă de ochii lumii, o maică de 20 de ani se închină cu privirea spre nicăieri. Alţii scriu sprijiniţi pe gardul de metal bilete pentru acatiste. Alături, la un stand cu cărţi religioase, e mare îmbulzeală. Fotografiile mari cu marii duhovnici ai României crează un efect inedit, profund (foto).

Lângă baldachin, un călugăr rosteşte rugăciunea cu glas tare. Ţine ochii închişi şi palmele parcă se prind într-o strânsoare energică.  Ceva mai încolo o tănâră aşezată pe caldarâm meditează la fel de grav la auzul cuvintelor răspândite de difuzoarele catedralei mitropolitane. "Am 90 de ani împliniţi şi sunt fericită că am apucat să mă închin”, rosteşte o altă femeie ieşită de la sfântă cu braţele pline de busuioc sfinţit şi o mică iconiţă. Sărbătoarea e abia la început, pe parcursul celorlalte zile sunt aşteptaţi câteva sute de mii de vizitatori la Iaşi. Ce şi cât vor îndura ei, ploaie, foame, frig, vom afla începând de mâine. Deocamdată e foarte frig şi pare că s-a pornit ploaia, aşa încât încercarea credincioşilor va fi una crâncenă, ca în cărţile sfinte.