Tinerii din diaspora întorc spatele guvernului

Măsura 6.1 Sprijin instalare tineri fermieri, componenta diaspora, se dovedește a fi un eșec pentru Guvern. Tinerii plecați la muncă în străinătate sunt neinteresați de oferta financiară a autorităților de la București făcută pentru a-i atrage să devină fermieri. În consecință, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a decis prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru solicitarea ajutorului financiar până pe data de 5 iulie. De-a lungul anilor, autoritățile au bifat mai multe eșecuri în ceea ce privește aplicarea unor programe guvernamentale pentru susținerea financiară a diverselor categorii sociale. Totul a plecat de la  intenții lăudabile, dar aplicarea lor s-a împotmolit din cauza condițiile prea greu de îndeplinit de către cei cărora li se adresau.

De la lansarea actualei sesiuni de finanțare la începutul acestui an, au fost depuse doar 172 de proiecte cu o valoare totală de numai 6,9 milioane de euro, în condițiile în care suma disponibilă pentru finanțarea proiectului este de 20 de milioane de euro. Sprijinul financiar acordat prin Planul Național de Dezvoltare Rurală  2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este nerambursabil și are o valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației. Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe, din care 75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanțare, iar restul la finalul implementării proiectului propus, fără însă ca perioada să depășească trei ani, excepție făcând doar exploatațiile pomicole, unde perioada este de cinci ani.

Cine poate solicita ajutorul

Conform Ghidului solicitantului, pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora, cu vârsta de până la maximum 40 de ani, care au absolvit în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene (UE) sau țări terțe din UE. De asemenea, o altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre UE sau țări terțe UE în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară, cel puțin trei luni neîntrerupte, în ultimele 24 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare. Pentru dovada locului de muncă în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară solicitanții vor prezenta un document oficial a cărui origine va fi autentificată prin apostilă emisă conform Convenției de la Haga.

Programul Prima mașină, un eșec de proporții

Programul Prima mașină era un program pe care Guvernul Ponta l-a anunțat în toamna anului 2014. Prin intermediul lui, Ministerul Economiei lansa un program de garantare a creditelor pentru cumpărarea de mașini noi de către tineri. Prin Programul Prima mașină statul garanta creditul pentru un automobil, în condițiile în care cel care-l cumpăra avea între 18 și 35 de ani și nu deținuse anterior niciodată o altă mașină. Programul s-a dovedit însă greu de accesat din cauza condițiilor impuse doritorilor, similare cu cele pentru obținerea creditelor de consum, dar și a faptului că prețul mașinii trebuia să fie de până la 50.000 de lei (maximum 11.000 de euro la vremea respectivă). Astfel, în 2015 băncile comerciale au reuşit să vândă doar 193 de credite,  în ciuda faptului că  dobânzile erau de 4% - 6% faţă de 8% -10% la un credit de consum. Programul a devenit și mai neinteresant în 2016, când până la mijlocul anului se vânzându-se un singur credit. Ulterior, s-a încercat o contopire a Programului Prima Mașină cu Programul Rabla, dar, în final, în picioare a rămas dar Programul Rabla, care continuă cu succes și astăzi.

„Investește în tine”, intenții bune, realizări modeste 

Programul guvernamental „Investește în tine” aprobat în iunie 2018 prevedea acordarea de credite cu dobândă zero pentru desăvărșirea educației tinerilor (plata cărţilor, a rechizitelor, a cursurilor de specializare, a texelor de studii inclusiv master, doctorat, MBA, a locurilor de cazare în căminele studenţeşti; a analizelor, serviciilor dentare şi a intervenţiilor chirurgicale etc). Până la sfârșitul anului 2018,  au fost depuse circa 2.400 de cereri de finanțare, iar aprobate au fost doar 1.049, iar în 2019 numărul celor care au beneficiat de credite subvenționate a fost de circa 5.000 de persoane. Guvernul susținea la vremea respectivă că în acest mod se va diminua exodul tinerilor din țară, lipsa forței de muncă calificate în unele zone ale țării, că vor reduce dificultățile tinerilor cu venituri reduse în finalizarea studiilor și se va asigura angajarea și reconversia profesională pentru cei apropiați de 55 de ani.