Unanimitate la CCR: Supraimpozitarea pensiilor speciale, neconstituțională

După mai multe amânări, Curtea Constituțională a decis, ieri, cu unanimitate de voturi, că legea care dorea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale mai mari de 7.000 de lei încalcă grav Constituția, declarând-o neconstituțională în ansamblul său. Astfel, CCR a admis, după ce a conexat sesizările, solicitările Avocatului Poporului și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. De altfel, există, începând cu anul 1993, nouă decizii ale CCR care vizează regimul acestor indemnizații, regimul general al pensiilor și decizii clare care interzic supraimpozitarea pensiilor de serviciu. Fostul judecător Adrian Toni Neacșu arată că legea adoptată de Parlament, în forma desființată, ieri, de către Curtea Constituțională, reprezintă o “farsă sinistră”, întrucât chiar cei care au elaborat actul normativ știau că adoptă un text cras neconstituțional.

Toți cei nouă judecători ai Curții Constituționale au votat, fără excepție, ieri, că legea care prevedea impozitarea cu 85 la sută a pensiilor speciale mai mari de 7.000 de lei încalcă grav Constituția și jurisprudența vastă a CCR. Reamintim că, pe data de 17 iunie 2020, Camera Deputaților a adoptat mai multe modificări și completări la Legea nr. 227/2015, privind Codul Fiscal, modificări care aveau ca obiect de reglementare instituirea unor taxe pe veniturile și indemnizațiile acordate pentru limită de vârstă. Astfel, conform actului normativ în cauză, pensiile speciale cu o valoare de până la 2.000 de lei inclusiv ar fi urmat să nu fie impozitate, însă cele care depășesc 2.001 lei, dar nu mai mari de 7.000 de lei ar fi urmat să fie taxate cu 10% din valoarea ce depășea 2.001 lei. Mai mult, sumele mai mari de 7.001 lei ar fi urmat să fie suprataxate cu 85% din valoarea ce depășește acest prag. 

Legea a fost atacată, separat, la Curtea Constituțională, atât de către Avocatul Poporului, cât și de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații instanței supreme, prin Secțiile Unite, arată, în întâmpinarea făcută, că legea este neconstituțională în ansamblul său, deoarece încalcă mai multe articole din Legea fundamentală. Conform Înaltei Curți, unul dintre cele cinci principii ale fiscalității reglementate de Codul Fiscal vizează justețea impunerii sau echitatea fiscală, care asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza criteriilor contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a proprietății contribuabilului.

Judecătorii mai arată că legea instituie o taxă pe veniturile din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă stabilite în baza unor legi speciale, legiuitorul instituind un nou regim de impunere fiscală aplicabil numai în privința anumitor venituri, și anume pentru veniturile obținute din pensii sau indemnizații pentru limită de vârstă primite în baza unei legislații speciale.

Însă un alt argument ridicat de magistrații ÎCCJ, dar și de Avocatul Poporului se referă la  faptul că legea a fost supusă dezbaterii și adoptării de către Senat, Camera Deputaților fiind for decizional. Acest lucru contravine, spun judecătorii, normelor constituționale care stabilesc o altă procedură în privința reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor.

Avocat celebru: Legea este o farsă sinistră

Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), este și mai dur și, după ce Curtea Constituțională a anunțat decizia, a subliniat că nu este o surpriză pentru nimeni acest verdict. “Poate să fie o surpriză, doar că judecătorii constituționali au rezistat presiunii publice și politice. Nu este o surpriză nici măcar pentru cei care au votat această lege, pentru că au avut grijă să o facă în mod evident neconstituțional”, arată avocatul.

Neacșu precizează că așa-zisa supraimpozitare a pensiilor speciale “este o farsă sinistră și o dovadă a cât de jos pot coborî politicienii în fuga după aplauzele electoratului. În realitate, prostit în față este exact acest electorat care își dorește, legitim sau nu, eliminarea așa-ziselor pensii speciale. Toți cei care au votat, la unison, știau prea bine că acest demers va cădea cu brio la Curtea Constituțională și chiar au avut grijă să se asigure de asta prin mărirea cotelor inițiale ale impozitului”.

Jurisprudența CCR “duduie” de decizii în același sens

Avocatul mai subliniază că jurisprudența CCR în ceea ce privește neconstituționalitatea instituirii unor impozite sau taxe exagerate este “bogată și categorică”, “încât și un student care nu a parcurs tot cursul de Drept constituțional putea anticipa soluția ce va fi dată pe sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

Jurisprudența la care face referire Adrian Toni Neacșu constă în nu mai puțin de nouă decizii ale Curții Constituționale. Este vorba despre Decizia nr. 6/1993, de Decizia nr. 3/1994, de Decizia nr. 684.2005, de Decizia nr. 22/2006, de Decizia nr. 455/2006, de Decizia 19/2007, de Decizia 883/2010, de Decizia nr. 606/2019 și de Decizia nr. 153/2020.

Concluzia generală a acestei jurisprudențe constă în aceea că, cu privire la pensiile de serviciu, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit, de principiu, că acestea se acordă unor categorii socio-profesionale supuse unui tratament special, respectiv persoanelor care, în virtutea profesiei, meseriei, ocupației sau calificării, își formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate și sunt nevoite să se supună unor exigențe inerente carierei profesionale asumate, atât pe plan profesional, cât și personal. În considerarea situației specifice unor categorii socio-profesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor.

Închiderea piețelor, judecată astăzi, la două săptămâni de la redeschidere

Curtea Constituțională este așteptată, astăzi, să se pronunțe și cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată de Guvernul PNL în ceea ce privește Legea de aprobare a OUG nr 168/2019, respectiv la legea care a amendat o modificare adusă de Executivul demisionar prin care, în luna noiembrie, s-a dispus încetarea activității comerciale a piețelor care funcționează în spații publice închise, ca măsură antipandemie. Legea ar fi trebuit să intre în vigoare pe 2 decembrie, însă, pe 27 noiembrie, Guvernul Orban a atacat-o la CCR. Actul normativ prin care s-a dispus închiderea piețelor pe timpul stării de alertă a fost modificat pe data de 10 noiembrie, de către Parlament, în sensul că piețele rămân deschise în timpul stării de alertă, cu respectarea măsurilor de siguranță sanitară. Timp de două zile, până pe 12 noiembrie, actul normativ, adoptat cu 173 de voturi pentru și unul singur împotrivă, a fost transmis de Camera Deputaților spre promulgare, la președintele României. Termenul pentru promulgare expira cu patru zile înaintea alegerilor parlamentare.

Cu două zile înainte de scrutin, președintele a anunțat redeschiderea piețelor.

Interimarul Ciucă a atacat legea care elimină dobânda la dobândă. Termen de judecare este 13 ianuarie

După demisia lui Ludovic Orban din funcția de prim-ministru, interimarul Nicolae Ciucă a atacat, în data de 11 decembrie, la Curtea Constituțională, Legea de aprobare a Ordonanței de Urgență nr. 168.2020, care elimină dobânda la dobândă pe perioada amânării ratelor bancare, ca urmare a măsurilor de pandemie. Proiectul de lege a modificat, în noiembrie, ordonanța în cauză, în sensul în care pe perioada amânării ratelor nu se capitalizează dobânda și astfel a fost eliminată dobânda la dobândă pe perioada amânării ratelor. „Dobânda datorată de debitori precum şi comisioanele aferente corespunzătoare sumelor scadente a căror plată a fost suspendată nu se capitalizează la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare”, arată proiectul. Potrivit OUG, „pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor, debitorii trimit creditorilor o solicitare în acest sens, în format letric sau prin poşta electronică, la datele de contact precizate în contractul de credit sau printr-un alt canal de comunicare la distanţă oferit de creditor, cel mai târziu până la 15 iunie 2020”.

Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe în acest dosar pe data de 13 ianuarie 2021.