100.000 de euro pe zi, amendă pentru poluare

România riscă să plătească cel puţin 100.000 de euro pe zi pentru nerespectarea normelor impuse de Uniunea Europeană în privinţa calităţii aerului. Ministerul Mediului a primit un ultim avertisment însă până acum n-a luat nici o măsură concretă.

Tăierea a peste un milion jumătate de copaci, dispariţia spaţiilor verzi, neasfaltarea străzilor şi numărul mare de maşini sunt principalele cauze ale poluării . Sănătatea oamenilor este în pericol.

În momentul aderării la Uniunea Europeană, statul român era obligat să respecte legislaţia impusă de această instituţie. Aici intră şi cea referitoare la calitatea aerului. În cazul în care poluarea scapă de sub control trebuie să se ia măsuri de urgenţă. "Locuitorii Capitalei, spre exemplu, «se bucură» de praf de peste două ori mai mult faţă de cât prevede

Concentraţia Maximă Admisibilă care nu trebuie să depăşească valoarea medie zilnică de 40 micrograme/mc de aer. PM10 (particule de 10 microni) poate provoca astm, probleme cardio-vasculare, cancer la plămâni, moarte prematură. Am ajuns aici pentru că în ultimii ani au fost tăiaţi peste un milion jumătate de arbori, iar spaţiile verzi au fost defrişate după bunul plac al băieţilor deştepţi", ne-a declarat Nicolae Rădulescu Dobrogea, preşedintele Eco Civica.

România riscă să fie amendată de Uniunea Europeană pentru că autorităţile n-au făcut nimic pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. "România a primit un prim averisment încă din 2008 pe aceasta temă. Până la sfârşitul lui martie 2009, statul român trebuia să ceară prelungirea acestui termen printr-o notificare.

Nu a făcut acest lucru. La mijlocul lui noiembrie, am primit un averisment final. Dacă măsurile luate de România nu îi satisfac pe cei din UE, Curtea de Justiţie va declanşa Procedura de Infrigement prin care va fixa, printr-un calcul justificat, cuantumul amenzii, care poate fi de cel puţin 100.000 de euro/zi, până la remedierea situaţiei", a mai spus Rădulescu Dobrogea.

Franţa a plătit, prin hotărârea dată pe 12.06.2005, câte 200.000 de euro zilnic, adică cu penalităţi de cca 57 milioane de euro semestrial, plus o amendă de 20 milioane de euro pentru că a prins peşte sub dimensiunile impuse de normele Uniunii Europene. Procedura de Infrigement este practic o sancţiune care se referă la constatarea încălcării de către un stat membru al UE a unei obligaţii ce-i revine. Revoltător este că autorităţile nu s-au trezit nici în al doisprezecele ceas. Ieri, la şedinţa săptămânală susţinută la Agenţia de Mediu, nici un membru din conducerea acestei instituţii nu ştia nimic.

"Habar n-au despre avertismentele primite de ţara noastră de la Uniunea Europeană. Din ianuarie putem da 100.000 de euro pe zi pentru nepăsarea autorităţilor. Cei de la Ministerul Mediului susţin că n-au primit încă o scrisoare oficială, de parcă acest lucru ar îmbunătăţii situaţia. Este revoltător", a mai spus preşedintele Eco Civica.

SALVAŢI SPAŢIILE VERZI
Situaţia din teren este cu totul alta decât cea văzută din birou de responsabilii cu mediul care aşteaptă scrisori oficiale. Bucureştiul a devenit o capitală unde abia se mai poate respira. Din cauza poluării, sănătatea bucureştenilor este afectată. Din acest motiv, Jurnalul Naţional a demarat în urmă cu trei ani o campanie de conştientizare a pericolelor ce rezultă din tăierea excesivă a copacilor, unul din factorii principali ai poluării. Traficul infernal, transformarea spaţiilor verzi în cartiere de lux, restaurante şi benzinării, tăierea excesivă a copacilor a făcut din acest oraş una dintre cele mai poluate capitalele din Europa.

Din păcate, efectele n-au întârziat să apară. Astfel, potrivit unui studiu făcut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în Capitală, din 100.000 de persoane, 55 mor anual din cauze respiratorii provocate de poluare. La acestea se adaugă cazurile de cancer, boli cardio-vasculare sau cardio-pulmonare.

"Fiecare copac reţine câte 20 de kg de praf. Dacă nu-i tăiam, acum respiram şi noi aer curat", a mai precizat Rădulescu Dobrogea. Pentru a tăia un copac în România ai nevoie de o mulţime de aprobări, un întreg dosar trebuie depus la primărie. Evident este vorba despre o teorie, în teren lucrurile stau cu totul şi cu totul altfel. Reţeta sună cam aşa: este ochită o suprafaţă dintr-un parc sau dintr-o pădure, se întocmeşte repede un dosar de retrocedare, pentru că moştenitori sunt peste tot şi se găsesc la orice oră, se depune la primărie, între timp spaţiul este defrişat, apoi solicitarea aprobată iar în scurt timp zona este împrejmuită şi transformată într-o cârciumă, bloc de fiţe sau parcare, după pofta inimii.




Nu există oficial nici un fel de statistică a tăierilor de copaci, cu greu acum se întocmeşte la Primăria Capitalei o bază de date a spaţiilor verzi.
Multe dintre acestea au fost lăsate în paragină, tocmai pentru a lăsa impresia că acolo n-a fost niciodată parc.

 

Pericol la adresa sănătăţii şi a mediului
Judecătoria Sebeş a pronunţat o sentinţă prin care obligă Kronospan Sebeş (prin secţia chimică Kronochem SRL) să demoleze fabrica de producţie de formaldehida ridicată de companie, fără autorizaţie de construire, în anul 2007, pe platforma industrială de la Sebeş. Justiţia confirmă astfel protestele autorităţilor locale şi organizaţiilor de mediu, care s-au opus încă de la construirea acestei fabrici.

La 1 martie 2007, Primăria Sebeş a efectuat un control pe platforma industrială din oraş şi a constatat că în incintă se construia o nouă fabrică, asta deşi nu se eliberase nici o autorizaţie de construcţie. Autorităţile locale au sancţionat compania Kronospan cu amendă şi au dispus sistarea de urgenţă a lucrărilor. La 19 aprilie 2007, Inspectoratul de Stat în Construcţii Alba a constatat continuarea de către companie a lucrărilor de construire şi a dispus ca Primăria Sebeş să sesizeze poliţia şi procurorii, conform atribuţiilor pe care le are în baza Legii 50/1991.

Autorităţile locale au sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sebeş, solicitând şi instanţei civile competente - Judecătoria Sebeş - obligarea companiei la demolarea construcţiei ilegale şi aducerea terenului la starea iniţială. Asociaţia ecologistă CIPM Sebeş a fost intervenient în acest caz, arătând în instanţă faptul că extinderea capacităţii de producţie a formaldehidei la Sebeş, în condiţiile în care emisiile de la fabrica deja existentă depăşesc constant limitele admise, iar platforma industrială se află într-o zonă rezidenţială a oraşului, ar reprezenta un pericol inacceptabil la adresa sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător.

Chiar dacă în prezent formaldehida este clasficată în majoritatea legislaţiilor ca fiind potenţial cancerigenă, substanţa urmează, la nivel european, să fie reclasificată, atribuindu-se eticheta de sigur cancerigenă, conform ultimelor studii ştiinţifice. Franţa a anunţat autorităţile competente din Uniunea Europeană că va face această propunere. Solicitarea viitoare a Franţei se întemeiază pe un studiu publicat de Agenţia internaţională pentru cercetarea cancerului în 2006 ("IARC Monografii cu privire la evaluarea factorilor de risc carcinogeni pentru om - VOLUMUL 88 - Formaldehida, 2-Butoxietanol şi 1-tert-Butoxipropan-2-ol").

În cadrul acestuia s-a concluzionat, printre altele, că: "rezultatele studiului efectuat asupra lucrătorilor industriali din Statele Unite ale Americii, întărite de rezultatele în mare măsură pozitive ale altor studii, reprezintă dovezi epidemiologice suficiente ale faptului că formaldehida cauzează cancer nazofaringian, la oameni."

DISPREŢ
"Nu mai putem fi pasivi faţă de poluarea produsă de Kronospan la Sebeş şi de dispreţul arătat de atâţia ani de această companie faţă de orice înseamnă lege, mediu, sănătatea populaţiei. Ne vom folosi de toate mijloacele legale şi civice pe care le avem la dispoziţie pentru a preveni extinderea de către Kronospan a instalaţiilor sale de producere de formaldehidă şi avem deja o serie de acţiuni în justiţie pe rolul instanţelor judecătoreşti prin care urmărim acest lucru", a declarat Matei Mircea, preşedintele Asociaţiei CIPM Sebeş.
● Alexandru Năstase