100 de milioane de euro lui Dorinel Umbrărescu

În 2008, CNADNR organiza o licitaţie pentru reabilitarea DN 12 Topliţa - Sandominic. Valoarea totală a proiectului se ridica la 200 de milioane de euro. Jumătate din sumă urma să fie acope­rită de Guvernul României, cealaltă jumătate, de fonduri BEI (Banca Europeană de Investiţii). Jocurile politice au făcut ca marele câştigător al lucrării să fie Dorinel Umbrărescu, în condiţiile în care o altă firmă câştigase licitaţia de pe locul 1. Jocurile europene sunt însă altele! BEI a transmis CNADNR un raport usturător. Banii europeni vor fi retraşi, iar bugetul va trebui să finanţeze reabilitarea măsluită cu încă 100 de milioane de euro!

Povestea care angrenează intervenţii politice şi pierderea finanţării europene a început în primăvara anului 2008. Pe atunci, CNADNR, care reuşeşte cu greu să acceseze vreun cent din fonduri europene, primise acordul BEI pentru reabilitarea DN 12. Suma de 100 de milioane de euro urma să fie acordată în baza documentaţiei transmise de companie. Astfel că s-au stabilit condiţiile de desfăşurare a licitaţiei cu miză europeană. Regulile pe baza cărora BEI se angajează să acorde banii sunt împărţirea drumului în patru sectoare şi nici un constructor nu va avea dreptul la mai mult de două astfel de porţiuni.

Zis şi făcut! În ordinea preţurilor, pe locul întâi s-a clasat JV (n.r. - asocierea) Mochlos/Romstrade, iar pe locul doi, UMB/Tehnostrade, firma omului de afaceri Dorinel Umbrărescu. Pe locul trei se află firma maghiară Vegyepsz. În consecinţă, cele patru sectoare de drum se împart frăţeşte. Două tronsoane pentru Romstrade şi partenerul grec Mochlos, iar celelalte două îi revin firmei patronate de Umbrărescu. CNADNR înştiinţează partenerul de proiect, Banca Europeană de Investiţii, care aprobă condiţiile prevăzute în docu­mentaţia de atribuire şi asigură partea română de sprijinul financiar în condiţiile prevăzute mai sus.


CEI PATRU SUNT UNUL
Din păcate, sfârşitul anului 2008 aduce schimbări politice în România. De fiecare dată, schimbările politice vin şi cu schimbări în lucrările din infrastructură. Constructorii nu mai sunt buni, banii nu mai vin, probleme româneşti. Astfel că, potrivit surselor din minister, presiunile politice au obligat Romstrade să se retragă din asocierea cu partenerul grec. Firma românească ar fi fost şantajată cu retragerea finanţării pe un alt proiect. Miza din spatele acestor jocuri a fost următoarea: Umbrărescu primeşte reabilitarea întregului DN 12. Şi nu numai atât. Reabilitarea DN 12 avea să deschidă şansele constructorului către proiecte mari cu finanţare UE.

Odată desfiinţată asocierea cu Romstrade, Mochlos nu mai poate să îşi îndeplinească sarcinile prevăzute în contract. Imediat se constituie comisii peste comisii, se cer consultanţe şi CNADNR decide că UMB va prelua întrega lucrare de reabilitare. Surse din minister au relatat că, sub presiunile politice, varianta ca o altă licitaţie să fie organizată a fost exclusă. S-au gândit la soluţia aflată la îndemână! Locul trei nu avea un preţ foarte bun, iar o altă licitaţie ar fi însemnat şi pierdere de vreme. Nu s-au gândit însă şi că jocurile lor aveau să îi lase fără banii UE. Soluţia la îndemână a fost taxată de partenerii europeni! Povestea încurcată din România face ca la data de 14.01.2010 raportul BEI să ajungă pe masa CNADNR. Pe scurt, cei 100 de milioane de euro sunt ca şi retraşi din finanţarea DN 12.


LECŢIA GRECEASCĂ
Călcâiul lui Ahile avea să fie în mod ironic tocmai firma grecească Mochlos. Departe de a înţelege presiunile politice şi interesele noii conduceri a Ministerului Transporturilor, firma grecească avea să dea o lecţie realităţii româneşti.

Contestă licitaţia, îşi dă în judecată partenerul român şi reclamă nedreptatea la BEI. La final, toată lumea are de pierdut. Partenerul român, Romstrade, ar putea să plătească pagube firmei greceşti în valoare de 10 milioane de euro!

CNADNR va pune banii din buzunar, iar DN 12 numai reabilitat nu este. Asta pentru că firma lui Umbrărescu s-a apucat de lucrare. Negociată cu sârg de mai-marii zilei, lucrarea mult aşteptată trebuia să fie demarată cât mai curând! Pe parcurs însă compania avea să constate cum o ustură "varianta la îndemână". Umbrărescu a modificat soluţia tehnică. A cerut cu 25% mai puţini bani. Bani mai puţini nu înseamnă şi lucrare în standard. Reabilitarea avea să arate  mai mult a peticire de suprafaţă. UMB a turnat un strat de beton peste cel existent, nu a mai lărgit drumul şi a renunţat la cele două poduri care erau trecute în proiect. Peticeală românească pe bani europeni nu merge. În consecinţă, statul român va trebui să acopere fondurile UE cu bani de la buget. 100 de milioane de euro în an de criză!


50 MILIOANE DE EURO PIERDUŢI DIN PIX
Jurnalul Naţional a relatat în urmă cu un an modul în care alţi bani frumoşi s-au pierdut pentru proiecte politice. În 2008, Ministerul Transporturilor, prin CNADNR, scotea din bugetul de stat 50 de milioane de euro pentru drumu­ri­le expres. Au inclus în măreţia proiectului şi centurile aferente oraşelor. Au în­ce­tinit lucrări şi au promis exproprieri de urgenţă. Un an mai târziu, proiectul se prăbuşea de la înălţimea unor mili­oane de euro aruncate pe drumuri inexis­tente. Începutul anului 2009 aducea o veste care avea să lase bugetul statului văduvit de milioane de euro.

Se renunţa la construirea drumurilor expres! Mai bine facem autostrăzi, preciza atunci Radu Berceanu, ministrul Transporturilor. Trezirea la realitate a lăsat însă ca un vis urât amintirea unor studii de fezabilitate realizate în întreaga ţară. În unele zone s-a ajuns până în stadiul documentării pentru expropri­eri, iar în alte zone au încetinit şi în­târ­zi­at alte lucrări. Vecinii unguri ne-au aş­tep­tat multă vreme cu Autostrada M3, pe care au adus-o până la câţiva kilome­tri de graniţă. Noi ne-am blocat însă în promisiuni şi variante ocolitoare pentru care acum nu mai sunt bani. Studiile de fezabilitate pentru cele şapte drumuri expres nu mai sunt valabile din acest an. Pentru ca ele să fie transforma­te în autostrăzi, aşa cum s-a promis, mai sunt necesare infuzii de milioane de euro. Proiectul politic drumuri expres a costat bugetul 50 de milioane de euro!