Adrian Păunescu, cel mai apreciat scriitor

Adrian Păunescu debutează în 1960, în revista Luceafărul. Debutul său editorial are loc în 1965 cu volumul de poezii "Ultrasentimente". Se impune, împreună cu Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Constanţa Buzea, Gabriela Melinescu, Sânziana Pop, Marin Sorescu, în Cenaclul "Labiş" al revistei Luceafărul, sub condu­cerea lui Eugen Barbu. Este  autorul a peste 50 de volume de versuri, proză, publicistică şi de specialitate.

După 1990, Adrian Păunescu publică un număr impresionant de volume, în special de poezie, dar şi proză. Volumul  "Poezii cenzurate" apărut în 1990, în două ediţii, cu ilustraţii de Andrei Păunescu, a fost tipărit în 110.000 de exemplare.

De asemenea, antologia de versuri "Rugă pentru părinţi", apărută în 2007 şi 2008, mai multe ediţii, a fost tipărită în 70.000 de exemplare. Acest volum se numără printre cele mai recente apariţii editoriale ce poartă semnătura lui Adrian Păunescu alături de "Logica avalanşei" (2005, poezii, ciclul Zi de zi), "Ninsoarea de adio" (2005, poezii, ciclul Zi de zi), "Muguri pe ruguri" (2005, poezii, ciclul Zi de zi), "Suntem pe mâna unor nebuni" (2005, poezii, ciclul Zi de zi), "Antimprimăvara" (2005, poezii, ciclul Zi de zi), "Lehamite" (2005, poezii, ciclul Zi de zi), "De mamă şi de foaie verde" (2006, poezii, ciclul Zi de zi), "Un om pe nişte scări" (2006, poezii, ciclul Zi de zi), "Copaci fără pădure" (2006, poezii, ciclul Zi de zi), "Doamne, ocroteşte-i pe români" (2006, antologie de versuri 1968-1990), "Vagabonzi pe plaiul miori­tic" (2007, poezii, ciclul Zi de zi), "Libertatea de unică folosinţă" (2007, poezii, ciclul Zi de zi), "Încă viu" (2008, poezii, ciclul Zi de zi) şi "Măştile însângerate" (2001, proze).

Tirajul total al celor 56 de cărţi (peste 1.600.000 de exemplare) este un record pentru un poet român în viaţă. Nu se pot cuantifica tirajele-pirat, tipărite de edituri fără acordul autorului, înainte de 1990, din vânzarea cărora se realizau venituri consi­derabile, cărţile negă­sindu-se decât foarte greu în librării, uneori la doar câteva zile după apariţie.
PREMII, DISTINCŢII, RECUNOAŞTERE PUBLICĂ
Adrian Păunescu a primit de-a lungul timpului numeroase premii şi distincţii: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1968-1971), Ordinul "Crucea Germaniei" (1973), Ordinul Muncii - clasa II (1974), Meritul Cultural - clasa II (1979), Premiul Academiei Române (1983), Premiul pentru întreaga activitate al CC al UTC (1983 şi 1984),  Ordinul "Tudor Vladimirescu" - clasa II (1984), Marele Premiu al Fundaţiei şi revistei "România Mare" (1993), Premiul revistei "Literatura şi Arta" de la Chişinău (1994), Premiul pentru poezie al Centrului Internaţional Ecumenic (1995), Premiul Fundaţiei "Damian Ureche" pentru poezie (1996), Medalia "Eminescu integral" (Basarabia, 1996), Premiul "Poveşti de adormit bunicii" al emisiunii TV "Duminica în familie" (1999),  Diploma "Doina şi Ion Aldea Teodorovici" a Federalei Naţionale a Re­voluţionarilor din România, Premiul Fundaţiei "Nişte ţărani" (1999), Diploma şi Trofeul Fundaţiei "România 2000", Premiul de Excelenţă al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România "pentru excepţionalele Emisiuni TV de la Antena 1" (2001), Premiul Revistei VIP "pentru emisiunile de la Pro TV" (2001), Premiul pentru cel mai bun text la Festivalul Naţional al Cântecului de Dragoste (2000 şi 2001), Marele Premiu "Sf. Gheor­ghe" al Festivalului Internaţional de Poezie "Drumuri de spice" de la Uzdin-Serbia (2002), Premiul Editurii "Scrisul Românesc" (2002), Premiul de Excelenţă al Festivalului internaţional de poezie "Nichita Stănescu" (2003), Diploma "Star of Romania" a Forumului Dezvoltării Durabile, România - Orizont 2020 (2003), alte premii şi distincţii pentru poezie şi activitate jurnalistică.

Preşedintele Ion Iliescu îi conferă Steaua României în grad de Cavaler, în ziua de 18 iulie 2003, la Palatul Cotroceni, cu două zile înainte de a împlini 60 de ani. Din 1994 este ales la fiecare ediţie, preşedinte al Congresului Spiritualităţii Româneşti (desfăşurat la Băile Herculane şi Alba Iulia), de reprezentanţi ai Congresului din ţară şi din toată lumea. Este Preşedinte al Forumului Muntelui din România.

Un articol al lui Adrian Păunescu din ziarul Vremea (3 noiembrie 1995) este citat în broşura memorială tipărită la moartea şefului Delegaţiei Marii Britanii la Consi­liul Europei, vicepreşedinte şi preşedinte al Adunării Parlamentare, preşedintele Comisiei Politice, lordul Geoffrey Finsberg (Londra, decembrie 1996). De subliniat că în acest "Serviciu memorial" nu mai sunt cuprinse decât texte sfinte din "Vechiul Testament" şi Talmud. Adrian Păunescu este cetăţean de onoare al localităţilor Treznea (1995), Craiova, Bârca, Filiaşi (2001), Albac, Maglavit, Uzdin - Serbia (2002), Sălişte (2003), Cârţişoara (2003), al judeţului Hunedoara (2004), consilier de onoare al municipiului Mangalia (2003).


CARIERĂ UNIVERSITARĂ
Din octombrie 1998, titularizat în 2007, Adrian Păunescu este profesor universitar la Universitatea "Spiru Haret" din Bucureşti, Facultatea de Filosofie şi Jurnalism, unde susţine cursul de "Presă şi Cultură - Texte fundamentale" (seminarii: Andrei Păunescu). La prelegeri participă adesea nu numai studenţi care au în programa obligatorie această discipli­nă, ci şi studenţi de la alte facultăţi şi din alţi ani. Şi aici, Adrian Păunescu îşi ur­mea­ză crezul fundamental şi principiile, vorbind despre unele dintre cele mai im­portante texte ale literaturii române şi universale, precum şi despre aspecte esen­ţiale din istoria publicisticii şi vieţii intelectualităţii din România, urmărind raportul dintre naţional şi universal, ide­ea culturii prin adăugire, şi nu prin elimi­nare, comunicarea interculturală, performanţa estetică şi existenţială, empatia şi exerciţiul de gândire liberă. Împreună cu studenţii săi, Adrian Păunescu a întemeiat Cenaclul "Har", de literatură şi dialog. Din 2006, Adrian Păunescu este Doctor în filologie, titlu obţinut cu lucrarea "Poezia Generaţiei '60".
Criticul literar Daniel Cristea-Enache: "Podiumul are un meritat lider detaşat"
Criticul literar Daniel Cristea-Enache a comentat pentru Jurnalul Naţional topul celor mai apreciaţi scriitori pentru ceea ce au făcut în ultimii 20 de ani în dome­niul lor de activitate.

"Gustul publicului larg n-a fost niciodată un criteriu de valorizare artistică, dar nici nu poate fi transformat într-un element lipsit de orice relevanţă. În fond, scrii nu numai pentru tine însuţi, scrii şi pentru un cititor generic, care în acest sondaj CURS e definit şi măsurat sociologic. O observaţie preliminară: două treimi din respondenţi nu au indicat nici un nume de scriitor român, ceea ce e destul de neplăcut pentru breasla noastră în ansamblul ei. Apoi, majoritatea scriitorilor de pe listă sunt şi intelectuali publici, jurnalişti, cu o prezenţă consistentă pe ecranele televizoarelor. Lectura directă a operei cântăreşte, deci, mult mai puţin decât contactul mediat de televiziune (Păunescu, Dinescu, Cristoiu, Tănase) sau de presa cotidiană (aceiaşi plus Cărtărescu). Scriitorul discret e net defavorizat în faţa scriitorului implicat. Majoritatea celor de pe listă sunt autori bine profilaţi încă dinainte de 1989.

De remarcat, în acest context generaţionist, ascensiunea mai tânărului Dan Puric, datorată nevoii de modele pe care o resimte în acest moment societatea românească. Podiumul are un (meritat) lider detaşat. Păunescu e detestat cu aceeaşi intensitate cu care este iubit, numai că ordinele de mărime ale celor două categorii diferă sensibil. Personal, nu înţeleg ce caută C.V. Tudor pe locul patru şi de ce Coruţ e considerat, de doi din 10 români, un scriitor. Să dăm vina pe «bubuli»? În fine, deşi dispăruţi dintre noi, Paler, Vieru, Sorescu şi alţii continuă să fie vii în memoria noastră publică. Acest lucru e pur şi simplu frumos", ne-a declarat Daniel Cristea-Enache.


Va urma
Topul personalităţilor pe care românii le apreciază cel mai mult pentru ceea ce au făcut în domeniul lor de activitate în ultimii 20 de ani.