Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În România nu numai că este aproape imposibil să construim autostrăzi, dar ne ustură buzunarele şi cu întreţinerea celor 250 de kilometri pe care îi avem. Autostrada Soarelui (A2) nu este nici măcar finalizată, dar înghite deja bani pentru reparaţii. Are puţin peste 150 de kilometri şi se opreşte la Cernavodă. Cu toate acestea, numai în 2010, CNADNR a plătit aproape 500.000 de euro pentru remedierea stării carosabilului. Nici cealaltă autostradă (A1) cu care ne "mândrim", ce leagă Bucureştiul de Piteşti, nu stă prea bine. Astfel că pentru reparaţiile unor poduri şi podeţe s-au achitat, tot anul trecut, alţi 500.000 de euro.
An de an plătim, de exemplu, cadastrul pentru fiecare autostradă în parte. Nu de alta, dar poate se mută benzile de mers şi nu ştim unde. 70.000 de lei a costat repararea unor grupuri sanitare de pe A 2. Deşi există contracte multianuale de întreţinere de ordinul milioanelor de euro a acestor autostrăzi, de multe ori CNADNR închiriază la rândul ei utilaje de care are nevoie pentru deszăpezire. Staţia de taxare de la Feteşti a înghiţit milioane de euro şi bani care nu se regăsesc în actele contabile! În 2007, repunerea în funcţiune a sistemului de comunicaţii şi control trafic pe A2, sector Bucureşti Drajna, a costat 1.000.000 de euro. Un an mai târziu, un raport de audit indica probleme grave în implementarea proiectului privind continuarea sistemului de comunicaţii pe sectorul Drajna – Cernavodă. În 2008, paza Autostrăzii A1 Bucuresti – Piteşti a costat 1.000.000 de euro. 100.000 de euro au fost plătiţi pentru cadastrul celor două autostrăzi. Concesiunea lucrărilor şi serviciilor necesare asigurării alimentării cu carburanţi pentru A2 a fost facturată cu 4.500.000 de euro.
Întreţinerea pe timp de iarnă din 2009 a celor două autostrăzi a costat 4.200.000 de euro. Reparaţiile de pe Autostrada Bucureşti – Piteşti au scos, în 2009, alţi 400.000 de euro din bugetul statului. Tot atunci, în ciuda contractelor multianuale de întreţinere, CNADNR a închiriat utilaje de deszăpezire de peste 3.500.000 de euro pentru A 1 şi A 2.
Mai departe, recepţia fiecărui tronson de pe Autostrada Soarelui s-a lăsat cu negocieri dure. Dorina Tiron, fost director general al CNADNR, a confirmat pentru Jurnalul Naţional că a avut numeroase discuţii cu constructorul înainte de recepţia porţiunii Drajna Feteşti, construit de Asocierea Astaldi Max Bogl CCCF. Surse din Ministerul Transporturilor susţin că înainte de predarea lucrărilor expertiza a arătat calitatea îndoielnică a compoziţiei asfaltului. "Am refuzat să fac recepţia lucrărilor, întrucât acestea nu erau conforme cu ceea ce cerusem noi. Studiul de fezabilitate nu ne-a ajutat foarte mult, a fost făcut prin aniii '90... A fost refăcut asfaltul şi a trebuit consolidat terasamentul pe acea porţiune", a explicat Dorina Tiron. Un raport de audit realizat în 2008 a scos însă la iveală multe dintre neconcordanţele de pe Autostrada Soarelui. Pe scurt: s-au plătit bani mulţi pentru nimic! Deşi s-a renunţat la o parte din proiecte, preţul contractului nu a scăzut, ci, dimpotrivă, a continuat să crească!
Specialiştii au verificat plăţile de pe tronsoanele IV şi V ale autostrăzii spre mare. Au reclamat costuri suplimentare de milioane de euro la staţia de taxare de la Feteşti. Proiectul de la Feteşti s-a desfăşurat sub stricta observaţie a Danielei Drăghia, actual director general al CNADNR şi fost director ISPA. "Drăghia a supravegheat toate lucrările de pe ISPA. La Feteşti, o clădire de 200-300 de metri pătraţi şi câteva copertine au costat peste 4 milioane de euro! Au fost probleme cu asfaltul şi cu sistemele de monitorizare. Gheretele au fost cumpărate ulterior şi tot după recepţie au mai trebuit refăcute porţiuni bune din asfalt. Ludovic Orban, fostul ministrul al Transporturilor, nu a renunţat degeaba la serviciile Danielei Drăghia. Avea deja obiective importante, care o recomandau cu prisosinţă! Printre ele, şi staţia de taxare de la Feteşti, plătită la suprapreţ!", au precizat pentru Jurnalul Naţional surse avizate din Ministerul Transporturilor.
Potrivit raportului de audit, 4 milioane de euro au fost atribuite fără licitaţie publică! "Alterarea semnificativă a condiţiilor contractuale privind procedura de achiziţie a lucrărilor de execuţie a Staţiei de taxare Feteşti, prin modificările aprobate prin Addendumul 4, renunţându-se la procedura de licitaţie internaţională în favoarea cererii de oferte la o valoare a lucrărilor de 4.000.000 euro", se arată în raportul de audit.
Mai departe, serviciile de proiectare ale staţiei de taxare, plătite de CNADNR cu 145.000 de euro, nu s-au regăsit într-un contract legal. Biroul de presă al companiei ne-a asigurat că şi-a recuperat banii de la constructor. Noi îi credem pe cuvânt! Raportul de audit arată însă o altă realitate. Practic, la momentul semnării acelor contracte, CNADNR nu a cerut constructorului o garanţie de bună execuţie. În aceste condiţii, în care constructorul nu avea alte obligaţii faţă de companie în afara celor care prevăd tocatul banilor publici, ne întrebăm în baza căror prevederi s-au returant banii cheltuiţi fără bază legală? De altfel, specialiştii au mai constatat că listele de catităţi nu corespund. Una scrie pe factură şi alta se întâmplă în şantier. În aceste condiţii, să nu ne mirăm că plătim de zor reparaţiile pe Autostrada Soarelui. Nu de alta, dar autostrăzile noastre merită sacrificiul!
Autostrada Cernavodă – Medgidia poate rămâne fără constructor
Drumul spre mare se naşte greu. Dacă pentru porţiunile existente, reparaţiile şi întreţinerea nu ne lasă să uităm cât de norocoşi suntem că avem autostrăzi, pentru alte porţiuni nu reuşim nici măcar să deschidem şantierele. Disputa din ultima perioadă dintre Ministerul Transporturilor şi firma Colas, care ar fi trebuit să construiască tronsonul Cernavodă şi Medgidia, duce la o singură concluzie: cei 19 kilometri nu vor fi gata nici în acest an. CNADNR a anunţat în urmă cu două zile, printr-un comunicat de presă, că a trimis o notificare firmei Colas în care a cerut remedierea de urgenţă a problemelor de pe tronsonul dintre Cernavodă şi Medgidia. Colas a câştigat licitaţia în valoare de 179 de milioane de euro pentru cei 19 kilometri spre mare. CNADNR ar fi venit însă cu nişte schimbări de soluţii care au adus nemulţumirile constructorului. Destul că, potrivit Companiei de Drumuri firma, nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale de proiectare şi execuţie. Constructorului francez i s-a mai reproşat "slaba mobilizare a echipamentelor în şantier, precum şi lipsa unui program de lucrări coerent care să demonstreze capacitatea sa tehnică şi organizatorică de a finaliza lucrările în termenul prevăzut". "Neconformarea constructorului până la data de 15 aprilie 2011 conduce la rezilierea contractului", se arată în comunicatul CNADNR.
