Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Baietii destepti" au dat startul la goana dupa energie verde produsa prin intermediul microhidrocentralelor. Cei care nu au reusit sa puna mana pe microhidrocentralele scoase la vanzare de Hidroelectrica s-au apucat sa-si construiasca. In scurt timp, majoritatea apelor curgatoare din tara urmeaza sa fie captate si capusate cu astfel de instalatii, pentru ca "baietii destepti" sa poata produce energie electrica ieftina. O adevarata mina de aur pentru afaceristii din domeniul energiei, insa un dezastru pentru mediu.
Pitestenii Gheorghe Badea si Valentin Visoiu sunt pionierii afacerilor cu microhidrocentrale in judetul Arges. Primul este patronul societatii Subansamble Auto, iar celalalt controleaza firma Conarg, fiind unul dintre cei mai mari constructori din judet. Totodata, Badea detine actiuni la mai multe companii din Arges, la mai multe hoteluri printre care se afla Star Pitesti, Posada Curtea de Arges sau Cumpana – Lacul Vidraru. De asemenea, mai are participatii si la Parcul Industrial Pitesti. Cei doi s-au asociat si au demarat unul dintre cele mai ample proiecte de construire a microhidrocentralelor pe raurile Capra, Buda si Otic din Arges, prin firma Imob Expert Consulting SRL.
La jumatatea anului 2009, cei doi au inceput goana pentru a obtine toate avizele necesare demararii proiectului. Pentru inceput au primit un aviz favorabil de gospodarire a apelor de la Administratia Bazinala Arges Vedea – ABAV. Apoi, Agentia pentru Protectia Mediului Arges a emis acordul de mediu pentru proiectul investitional "Capacitatea de productie si distributie energie electrica – centrale hidroelectrice de mica putere", care prevedea amenajarea hidroenergetica pe raul Capra. Acesta urmeaza sa fie captat in cinci locuri, unde vor fi construite cinci microhidrocentrale si aductiunile aferente. Alte patru vor fi construite pe raurile Buda si Otic. Un an mai tarziu s-au pricopsit si cu autorizatia de construire eliberata de Consiliul Judetean Arges, iar lucrarile au fost demarate in primavara acestui an.
La cateva luni dupa inceperea lucrarilor au inceput sa se vada efectele dezastrului ecologic. In albia raului au fost amenajate drumuri de piatra, batatorite de utilajele care transporta conductele pentru captarea apei, iar malurile au fost distruse. Totodata, zeci de conducte sunt depozitate din loc in loc, pe marginea drumului. Unul dintre expertii hidroenergeticieni din cadrul Ministerului Mediului a declarat sub protectia anonimatului ca lucrarile ar trebui oprite, pentru ca documentatia de mediu este slab intocmita. "La acest proiect exista mai multe probleme. In primul rand, se lucreaza in albia raului. Utilajele nu au ce cauta acolo, pentru ca afecteaza albia raului. O alta problema o reprezinta faptul ca conductele sunt in albia minora a raului. Aceasta este un bun al statului. Apele Romane nu ar fi putut concesiona albia raului", a precizat oficialul. Tot el a mai adaugat ca pentru a asigura necesarul de apa pentru producerea energiei electrice raul Capra va fi secat pe anumite portiuni. "Pentru asa ceva nimeni nu poate da aprobare, mai ales ca e rau de munte. La un moment dat, tubulaturile pot lua tot debitul de apa. Tot la un moment dat, populatia de pastrav va fi condamnata la disparitie", a mai sustinut expertul.
In schimb, seful ABAV, Adrian Moisescu, cel care administreaza raurile din judetul Arges, sustine ca exista un aviz de gospodarire a apelor inca din anul 2009, iar din punctul sau de vedere nu este nici o problema ca se lucreaza in albia raului, pentru ca muncitorii nu au cum sa puna teava fara ca utilajele sa fie in rau. "Au avizul nostru, deci poate lucra oricine in albia raului", s-a ratoit Moisescu. Cat despre dezastrul din albia raului, a declarat ca nu stie nimic, pentru ca sunt alte institutii care ar trebui sa ia masuri in acest sens, aruncand pisica in curtea Garzii de Mediu care, dupa spusele lui Moisescu, ar trebui sa amendeze firma daca raul este poluat. In schimb, comisarul regional al Garzii de Mediu, Matei Iulian, a sustinut ca in prezent se fac verificari in legatura cu acest proiect, ca se consulta documentatia, si abia apoi comisarii vor fi trimisi in teren. "O sa mai dureze cercetarile", s-a eschivat Iulian.
Pana sa-si miste comisarii Garzii fesele la fata locului, lucrarile continua cu impact mare si asupra padurilor. Taiatul de arbori nu pare sa-i dea batai de cap directorului Directiei Silvice Arges, Ion Dobrinoiu, care nu stie inca daca padurea afectata de lucrari se afla in proprietatea statului sau in cea privata. "Ne deranjeaza si pe noi acest proiect. Am inteles ca au aviz de la Apele Romane. Noua nu ne-au cerut nici un fel de autorizatie. Padurea nu e proprietatea Directiei Silvice. Va spun clar, e posibil sa fie si padurea noastra. Nu ma luati pe mine la intrebari pentru ca eu sunt directorul Directiei Silvice", s-a impaunat Dobrinoiu.
Gheorghe Badea a pus mana si pe raul Topolog, unde vrea sa construiasca alte patru microhidrocentrale prin firma Water Power Clean SRL. Potrivit memoriului de prezentare, cele patru hidrocentrale de mica putere au fost concepute sa functioneze ca un tot unitar, respectiv apa de la centrala din amonte se uzineaza la cea din aval, constituind un ansamblu hidroenergetic. Evaluatorul de mediu, Doru Oprea, sustine ca reducerea sursei de apa in cazul de fata dauneaza faunei si florei din zona. "Dimensiunea impactului este insa cea care conteaza, dar nu poate fi cuantificata datorita informatiilor relativ reduse existente in aceasta etapa de analiza", a aratat Oprea.
Acest proiect urmeaza sa fie demarat efectiv la inceputul anului urmator, iar dupa finalizarea lucrarilor cele doua ansambluri hidroenergetice vor fi conectate la reteaua nationala de transport a energiei electrice. Si astfel, Badea si Visoiu se vor alatura "baietilor destepti" din energie.
