Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe Drumul Babelor, şantierul a fost deschis încă de anul trecut, înainte ca licitaţia pentru reabilitarea DJ 713 să se fi finalizat, semn clar că Florin Popescu, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dâmboviţa, se grăbeşte să subordoneze viitorul Bucegilor intereselor de partid. Drumul Babelor atinge coama muntelui pe Şaua Dichiului. Foarte aproape de locul unde se face joncţiunea dintre DJ 713 şi DJ 714. Aceasta este o zonă de interes strategic pentru investitorii din zonă. Iar CJ Dâmboviţa s-a asigurat că interesele acestora vor fi bine promovate. Să ne explicăm. Asfaltarea DJ 713, Drumul Babelor, nu era suficient ca să potenţeze valoarea imobiliară a terenurilor din zonă. Florin Popescu, preşedintele CJ, şi Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), au făcut diferenţa. Aceştia sunt autorul, respectiv finanţatorul, programului "Dezvoltarea infrastructurii din zona montană înaltă a judeţului Dâmboviţa". Programul prevede dotarea muntelui cu indicatoare turistice, construcţia unui eliport, a unui camping, a unui refugiu Salvamont şi a două cabane turistice. Una dintre aceste două cabane este plasată fix pe Şaua Dichiului. Cabana respectivă, aflată acum în construcţie, este bomba care va curăţa Bucegii de rododendron şi va condamna cocoşul de munte la transformarea într-o banală lecţie de biologie despre bogăţiile naturale dispărute din România. Construcţia, din beton şi cărămidă BCA, deschide calea pentru orice investitor care va dori să construiască în zonă. Acesta se va raporta în solicitarea pentru autorizaţia de construcţie la cabană ridicată de Florin Popescu cu fondurile puse la dispoziţie de ministrul Elena Udrea. "Dacă CJ toarnă betoane în Parcul Natural Bucegi, un sit de importanţă comunitară, oricine va putea apoi turna betoane, pentru că se va raporta la construcţiile Consiliului", comentează situaţia Adrian Ciorbă, ghid montan şi custode onorific al Comisiei Monumentelor Naturii. Adrian Ciorbă este una dintre puţinele voci autorizate care au curajul să se pronunţe împotriva proiectelor Consiliului Judeţean Dâmboviţa de manelizare a Bucegilor. Acesta a atras atenţia Autorităţii Naţionale de Mediu şi Gărzii Naţionale de Mediu că şantierul de la Şaua Dichiului a început fără autorizaţiile necesare şi că acolo se edifică construcţii suplimentare proiectului. Instituţiile statului nici măcar nu i-au răspuns în termenul legal de 30 de zile, semn că presiunea politicului poartă valoarea teancurilor de euro.
Lucrarea a fost atribuită unui sponsor de partid, Confort Dâmboviţa SA, o firmă locală bine înfiptă în realităţile politice şi economice din judeţ. Atribuirea s-a făcut în octombrie 2009 ca urmare a unei licitaţii atât de transparente, încât s-a găsit un singur participant. Care, de altfel, a fost declarat câştigător. Valoarea lucrării este de 1, 9 milioane de lei, fără TVA, iar suma a fost deja suplimentată de CJ, în condiţiile în care nu a fost finalizată nici măcar etapa construcţie "la roşu" a cabanei şi oricine ştie că presiunea pe costurile unei lucrări o reprezintă finisajele unui imobil, şi nu structura de beton şi cărămidă care poate fi foarte uşor calculată de la început.
Care sunt planurile Consiliului Judeţean pentru turismul din Bucegi? Predarea acestuia pe mâna favoriţilor. Pentru a înţelege foarte bine situaţia trebuie urmărite mai multe evenimente "dezinteresate" care au loc în paralel. În timp ce ministerul pregăteşte infrastructura turistică pentru orice gratargiu care aspiră la afumatul Babelor, CJ toarnă asfalt după o reţetă lansată de acelaşi ministru: finanţarea lucrării din resursele firmelor dornice să îşi îndatoreze CJ. Între timp, se creează breşa prin care oamenii de afaceri favoriţi partidului de guvernământ să acapereze infrastructura turistică controlată de CJ la acest moment. Respectiv, Consiliul a înfiinţat o societate comercială, Carpatmontana Serv SA, în braţele căreia a pus toate activele din turism pe care autoritatea judeţeană le deţinea până anul trecut. Serviciul Juridic din cadrul CJ Dâmboviţa a înaintat un raport de motivare cu privire la necesitatea pentru înfiinţarea Carpatmontana Serv SA. Din raport lipseşte tocmai motivarea necesităţii şi oportunităţii acestei societăţi. "Având în vedere că legislaţia permite înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni propunem spre analiză şi adoptare proiectul de hotărâre privind aprobarea înfiinţării SC Carpatmontana Serv SA" este singura propoziţie care ar explica necesitatea raportului în cauză. Respectiv, dacă legea permite, se poate. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean numărul 63 din 2010, Florin Popescu a fost împuternicit să semneze actul de constituire al noii societăţi comerciale şi sunt desemnaţi membrii organelor de conducere ale noii societăţi. De asemenea, se prevede transferarea unor bunuri imobile în administrarea noii societăţi comerciale, dintre care cel mai important este "Centrul Judeţean de Perfecţionare Profesională Gâlma", care se desfiinţează cu 1 iunie 2010 ca persoană juridică. CJ deţine la acest moment 99,5% din acţiunile Carpatmontana Serv SA, iar restul sunt cedate unei alte societăţi aparţinând administraţiei judeţene, Lucrări Drumuri şi Poduri SA Dâmboviţa SA. Societatea a fost înzestrată cu administrarea a trei imobile – sediul Centrului Judeţean de Perfecţionare Profesională Gâlma, un imobil din centrul municipiului Târgovişte – 1.200 metri pătraţi Bulevardul Regele Carol I, nr. 3 – şi o anexă a Salvamontului din "zona Hotel Peştera, punct Piciorul Babelor". Şi, evident, cabana care se construieşte acum pe Şaua Dichiului va ajunge în portofoliul aceleiaşi societăţi. Procesul-verbal al şedinţei CJ cu privire la constituirea societăţii demonstrează că intenţia iniţială a fost de transferare a acestor imobile în proprietatea societăţii, până au realizat consilierii că legea nu permite aşa ceva, bunurile fiind proprietăţi publice ale judeţului.
În ediţia de mâine:
Citiţi despre incendierea unor pajişti protejate de legislaţia europeană din Parcul Natural Bucegi cu acordul tacit al administratorului parcului.
