Autostrada bordurii

Afacere: 1.200 km, reabilitati pe traseul Bucuresti – Viena
Bordurile Capitalei, o afacere prospera, inflorita sub masca reabilitarilor stradale. Ritmul in care au fost schimbate ne-a ametit pe toti. Un calcul simplu a scos la iveala ca in ultimii trei ani au fost schimbate 2.500.000 de borduri, pe aproape 2.000 de strazi, fiind cheltuiti din banii bucurestenilor 25.000.000 de euro. Puse cap la cap, bordurile acopera 1.200 km, adica distanta Bucuresti – Viena sau Varsovia. Printr-un joc al imaginatiei, cu blocurile de ciment adunate am construit cea mai inalta cladire din Romania.

• 2,5 milioane de borduri montate in ultimii trei ani
• 2.000 de strazi reabilitate din Capitala
• 25 milioane de euro cheltuite din banii bucurestenilor
• 1.200 kilometri lungime de bordura: traseul Bucuresti – Viena

Bordurile Capitalei, o afacere prospera care a inceput sa functioneze in ultimii ani, sub masca asa-ziselor reabilitari stradale. Ritmul in care au fost schimbate ne-a ametit pe toti. Un calcul simplu a scos la iveala faptul ca in ultimii trei ani, in Bucuresti au fost schimbate bordurile pe aproape 2.000 de strazi, fiind montate 2.500.000 de bucati. Acestea puse cap la cap insumeaza o distanta de 1.200 de kilometri: Bucuresti – Varsovia sau Viena. Punandu-ne imaginatia la incercare, cu blocuri de ciment adunate, am construit cea mai inalta cladire din Romania.


S-a scris mult in ultima perioada despre afacerea cu borduri, s-au sesizat multe nereguli, chiar primarul general, Adriean Videanu, a recunoscut ca sunt de proasta calitate. Nimeni n-a luat insa nici o masura. Trebuie spus ca in proportie de 70% schimbarea bordurilor a fost coordonata de primariile de sector si nu de Capitala. Acestea au organizat licitatii, au ales firmele, au impus termenele. Vorbim despre aceleasi firme: Euroconstruct Trading 98, ai carei patroni sunt Dan Besciu si Sorin Vulpescu, proprietarii Golden Blitz, Tehnologica Radion SRL, detinuta de omul de afaceri Theodor Berna, unul dintre cei care au salubrizat drumul spre Glina la cererea presedintelui Basescu, Eurovia Construct International, controlata de senatorul PD, Cornelia Cazacu, iar lista poate continua cu Delta ACM 93, Sorocam, Procons Construct, Strabag, Terra Nova Construct si multe altele.


Lucrurile mai sus mentionate nu mai reprezinta de mult o noutate. Pentru a intelege si mai bine acest fenomen, am facut un calcul, pe baza informatiilor primite de la autoritatile locale, ajungand la concluzii ametitoare. Astfel, am luat ca baza de studiu cele aproximativ 2.000 de strazi reabilitate atat de Primaria Capitalei, cat si de cele de sector. Pe baza unor calcule facute de specialisti in domeniu, s-a ajuns la concluzia ca din 2005 pana in 2007 s-au montat aproximativ 2.500.000 de borduri care i-au costat pe bucuresteni peste 25 de milioane de euro, avand in vedere ca un exemplar costa cam 10 euro. Cu alte cuvinte fiecare locuitor al Capitalei se poate mandri cu bordura lui, dar care nu mai este facuta din piatra, ci din ciment slab calitativ. Trebuie spus ca n-am luat in calcul strazile ale caror borduri au fost schimbate in acesti trei ani chiar de trei ori. Astfel, in ultimii trei ani, Primaria Sectorului 1 a inlocuit borduri pe aproximativ 400 de strazi, Primaria Sectorului 2 pe 456, Primaria Sectorului 3 pe 559, Primaria Sectorului 4 pe 183, Primaria Sectorului 5 pe 22, Primaria Sectorului 6 pe 194 si Primaria Capitalei pe 102 artere de circulatie, exceptie facand lucrarile de extindere a retelelor de apa si canal.


Pentru a intelege si mai bine in ce-a constat nebunia inlocuirii bordurilor in Capitala, am pus cap la cap cele doua milioane si jumatate de borduri si am reabilitat un drum care se intinde pe o distanta de 1.200 de kilometri, exact traseul Bucuresti – Varsovia sau Bucuresti – Viena, dimensiunile unei borduri fiind de 50 de cm. Pare incredibil, dar adevarat. Am mai facut un exercitiu si ne-am imaginat cam ce s-ar fi putut face cu doua milioane si jumatate de borduri. Am reusit sa ridicam cea mai mare cladire din Romania, stivuind bordurile pe o baza de 400 metri patrati, rezultand o inatime de 156 de metri. Inaltimea ar fi fost cu mult mai mare daca respectam regulile unei constructii, delimitand camerele, geamurile, usile si alte spatii necesare unei astfel de cladiri.


CALITATE PROASTå. Daca lucrurile n-ar fi fost facute de mantuiala, iar bordurile nu s-ar fi gaurit dupa prima zapada, actiunea edililor de a reabilita arterele Capitalei ar fi fost laudabila.

"Bordurile sunt la indemana multor constructori. Betonul folosit nu este de-o calitate buna. La un an, doi ani de la executie bordura este macinata. Cele montate inainte de 1989 aveau o alta alcatuire, rezistau la ciclul de inghet-dezghet. Ceea ce nu se poate spune despre cele de acum", ne-a declarat Constantin Romanescu, profesor universitar la Universitatea de Constructii Bucuresti.

Daca ne luam dupa materia care se preda in facultate, un asflat trebuie sa reziste intre 10-12 ani. Exceptie fac micile "farduri", lucrari de intretinere. Mai mult, o bordura trebuie montata la 28 de zile de la fabricatie, lucru rar intalnit.
"Conditiile tehnice nu sunt respectate. Bitumul care se utilizeaza are un rol important, dar pune mari semne de intrebare, la fel si calitatea cimentului care ar trebui sa contina aditivii cum ar fi antrenorii de aer", a adaugat Constantin Romanescu.

Despre calitatea proasta a bordurilor a vorbit chiar in interviul acordat Jurnalului National si primarul Adriean Videanu. "Majoritatea sunt de foarte proasta calitate, cum a trecut un ciclu de inghet-dezghet s-au spart. Nu puteam sa impun constructorilor sa faca alte borduri pentru ca societatea mea este singura producatoare de borduri de granit, si daca le-as fi impus o regula ar fi sarit toata lumea in capul meu", a spus Videanu.