Bani uscaţi pe marginea drumului

Drumul Naţional 1 a fost cadorisit de statul român cu "arborele vieţii". Astfel, la pachet cu reabilitarea, DN 1 a primit şi amenajare peisagistică! Firma Lena Construct s-a obligat prin contract să planteze nişte copăcei. Banii care s-au uscat pe marginea drumului, dar şi numărul de arbuşti plantaţi sunt secret de stat. Cifrele sunt bine păzite atât de CNADNR, prin Direcţia de Drumuri Bucureşti, cât şi de firma care i-a înfipt în pământ.

1.000 arbuşti tuia au fost plantaţi pe o distanţă de circa 1,6 kilometri, pe ambele părţi ale DN 1, între Bucureşti şi Otopeni

160 RON este preţul mediu pe piaţă al unui tuia, preţ ce oscilează în funcţie de mărimea unui astfel de arbore

În ciuda faptului că arbuştii au fost vânduţi la pachet cu un alt contract de reabilitare a DN 1, Direcţia de drumuri a uitat să îşi îngrijească investiţia. Au fost bani pentru plantări, dar pentru întreţinerea investiţiei nu mai sunt. În România, aruncatul banilor pe geam este o modă chiar şi în an de plină criză financiară.

La ieşirea din Bucureşti au fost plantaţi din patru în patru metri arbuşti tuia. Arşi de soare, uscaţi şi părăsiţi, arbuştii au încetat de mult să mai rela­xeze peisajul. Şirul deprimant se înverzeşte din loc în loc, acolo unde administratorii benzinăriilor îi udă şi au grijă de ei. Arbuştii tuia au ajuns pe DN 1 împreună cu contractul de reabilitare pe care CNADNR l-a semnat cu Lena Construct. Astfel, în deviz este prevăzută o sumă care trece indicatorii de amenajare peisagistică. "Firma este obligată prin contract să se ocupe de amenajarea pei­sagistică. Ei trebuie să se consulte cu noi, înaintea oricărei decizii. Asta pentru că pe marginea drumului naţional nu pot planta plopi sau mesteceni. Aici este recomandată vegetaţia mică. Pentru arbuştii de pe DN 1 nu a avut loc o licitaţie. Lena Construct trebuie să se ocupe de acest lucru imediat ce termină bucăţi din lucrările pe care le au", a precizat pentru Jurnalul Naţional Marin Ionaşcu, director în cadrul CNADNR.


FĂRĂ EXPLICAŢII
Reprezentanţii Lena Construct nu au dorit să dea nici un detaliu despre arbuştii pe care i-au plasat din loc în loc pe drumul spre munte. "Nu vă putem oferi date legate de arbuştii tuia. Cred că ar trebui să le obţineţi de la beneficiar", a venit răspunsul din partea firmei. Beneficiarul ar fi CNADNR, de această dată, prin Direcţia de drumuri şi poduri Bucureşti, care administrează o parte din DN 1. Be­neficiarul nu a fost însă acasă ieri. Directorii au avut licitaţii prelungite, iar arbustul tuia a devenit secret naţional. "Din câte ştiu eu, lucrarea ar fi trebuit realizată anul trecut. Ulterior, Lena trebuie să o predea spre întreţinere Direcţiei de drumuri Bucureşti. În momentul în care se face recepţia, direcţia preia întreţinerea acestora. Nu sunt la curent cu această problemă, dar se pare că urma să se semneze un proces-verbat de predare cu CNADNR. Contractul acela cu Lena era şi al companiei, într-un fel", a explicat Constantin Dumitrescu, director investiţii DRDP Bucureşti.
ACTORII DE PE DN 1
Arbuştii tuia sunt cunoscuţi şi sub numele de arborele vieţii. Pentru asta, ei au nevoie de apă. Sunt un bun filtru de praf, dacă sunt întreţinuţi cum trebuie. Sunt sensibili şi destul de pretenţioşi la întreţinere. În ciuda acestor caracteristici, ei au fost aleşi pentru amenajarea peisa­gistică de pe DN 1. A fost aproape imposibil să aflăm câţi arbuşti tuia au fost plantaţi. O altă întrebare fără răspuns rămâne modul în care se protejează investiţiile, în condiţiile s-au găsit bani pentru plantare, dar nu şi pentru un strop de apă. Firma care s-a ocupat de plantarea lor este Lena Construct. Aceeaşi care a primit reabilitarea Bucureşti Ploieşti, podurile de pe DN 1 şi pasajul subteran Băneasa.


MILIOANE DE COPACI TĂIAŢI
Pentru lărgirea DN 1 au fost tăiaţi 1.000 de copaci. O şosea din Bucureşti care a trebuit lărgită cu 30 de centimetri a pus la pământ 550 de arbori. "În ultimii 16 ani, numai în Bucureşti au fost tăiaţi de pe aliniamentele stradale 700.000 de copaci. Pentru garajele strecurate între blocuri, multe dintre ele ilegale, Capitala a mai pierdut 200.000 de copaci. 400.000 de copaci au fost «betonaţi» de parcări. Bucureştiul, care are 9 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, a pierdut în total 1.500.000 de copaci", a precizat Nicolae Rădulescu Dobrogea, preşedintele Eco-Civica.


SOLUŢII LA ÎNDEMÂNĂ
Am putea "înverzi" România prin acţiuni simple, dar care au un efect benefic asupra mediului. "Nu este greu să creăm adevărate culoare verzi. Acestea pot fi de-a lungul oricărui drum naţional sau cale ferată. Putem sădi nuci, aceştia nu sunt deloc sensibili şi sunt rezistenţi la perioadele secetoase. Au rădăcini pi­votante, care ajung până la 25 de metri. Solul nu are o importanţă deosebită pentru ei şi sunt rezistenţi la dăunători. Să nu mai vorbim de faptul că nucile pot fi va­lorificate şi se pot obţine bani serioşi. Ar fi ideal să nu mai folosim lemnul de nuc pentru mobilă. Este într-adevăr foarte scump şi «pleacă» uşor în străinătate. A existat pe vremuri o lege a nucului, care nu permitea tăierea lui. Acum, ea nu mai există. Ori acum avem în pepinierele de la Geoagiu şi Giurgiu soiuri de nuc ce au nevoie de numai 5 ani pentru a deveni productivi, şi nu de 20 de ani. De ce să nu ne folosim de soluţiile simple, care ne sunt accesibile?", a explicat Gheorghe Manea, preşedintele ONG-ului ARMEDD.


EUROPENII POT!
Conceptul de oraş verde, străin oarecum de România, nu este însă o noutate pentru ţările Uniunii Europene sau Statele Unite ale Americii. "Un oraş verde trebuie să aibă un raport între verdeaţă şi beton de peste 3. Numai prin respectarea acestui raport natura ne va lua sub echilibrul ei. Vegetaţia asta are un rol deosebit. Pentru perioada verii, ea conferă umiditate. Frunza reflectă până la 40% din lumina solară. Apoi, dacă ve­getaţia este bogată, temperatura din timpul verii scade cu până la patru grade, ceea ce ne asigură confort şi un consum ceva mai mic de energie pentru perioa­dele toride, în care aparatele de aer condiţionat funcţionează fără oprire. Copacii au un rol deosebit, reducând viteza vântului cu 30%. Frunzele reţin parful şi mai au un rol şi în izolarea fonică", a explicat pentru Jurnalul Naţional Manea Gheorghe.