Bucătăria Diavolului

MAR CARIBE. Lăsăm in urmă Cali şi, după un scurt zbor cu un avion al companiei AeroRepublica, aterizăm in Cartagena, pe ţărmul mării Caraibelor. O perlă a arhitecturii coloniale, oraşul este unul dintre locurile preferate ale scriitorului columbian Gabriel Garcia Marquez care a şi lucrat ca jurnalist la o publicaţie de aici. Forturile păzite de tunuri şi ghiulelele stivuite lăngă ţevile de metal amintesc despre numeroasele atacuri ale piraţilor asupra prosperului oraş portuar. Soarele reflectat in paleta de culori a fructelor de mango şi de papaya contrastează cu zidurile albe şi creează un tablou in care mirosul puternic al cărnaţilor de porc chorizo işi face cu greu loc. Vănzătoare solide, cu şoldurile late, cară pe cap coşurile impletite din care se revarsă lămăi şi portocale de diferite soiuri. Şi aici ca şi in Cali, cocaina şi sexul sunt oferite in plină stradă. Preţurile au scăzut insă. Un gram este acum trei dolari. Semn că suntem mai aproape de sursă. Paginile ziarelor sunt pline de pozele unor politicieni din fostele regimuri care au protejat traficul de droguri. Unii dintre aceştia au ajuns la inţelegeri cu guvernul, şi-au cedat averile şi au incasat doar căţiva ani de puşcărie pe care ii petrec in celule cu aer condiţionat, room service şi televizor. Politica şi drogurile fac casă bună de mulţi ani in ţara sud-americană care exportă cea mai mare cantitate de cocaină pe pieţele lumii.


SIERRA NEVADA DE SANTA MARTA. Autobuzul ne poartă timp de opt ore de-a lungul mării, pe lăngă nesfărşite plantaţii de banane. Trecem prin Baranquillia, un alt oraş port la Caraibe, oraş industrial unde s-a născut Shakira, celebrul star pop. Lăsăm in urmă şi frivola imagine a căntăreţei şi maşina opreşte in autogara din Santa Marta, localitatea unde şi-a dat duhul Simon Bolivar, eroul Americii Latine. Santa Marta nu e foarte departe de graniţa cu Venezuela şi e un loc in care politicile agresive ale lui Hugo Chavez, preşedintele Venezuelei, au un impact direct. Sloganurile pro-Chavez sunt intălnite pe zidurile clădirilor in timp ce guvernul columbian şi preşedintele Columbiei, Alvaro Uribe, sunt pictaţi in cuvinte obscene. Preţul cocainei a scăzut din nou, ajungănd la doar doi dolari pe gram cu condiţia să cumperi minimum zece grame. Nimeni nu se mai incurcă aici cu cantităţi infime.


Din Santa Marta mai e un pas pănă la inceputul pădurii tropicale din Munţii Sierra Nevada. Cu inălţimi de pănă la 5.700 de metri, munţii se intind pănă la graniţa cu Venezuela. Guvernul nu are controlul asupra acestei regiuni, puterea fiind impărţită aici intre forţe paramilitare organizate de către bogătaşi locali care controlează traficul de cocaină şi Ejercito de Liberacion Nacional - ELN - Armata de Eliberare Naţională, o grupare militară de stănga, clasificată drept teroristă de către guvernul columbian şi majoritatea statelor lumii. ELN s-a făcut remarcată in multe rănduri prin răpirile pe care le-a organizat. Chiar aici, in Sierra Nevada, ELN a răpit in urmă cu patru ani un grup de turişti englezi şi israelieni care au fost eliberaţi in urma eforturilor armatei naţionale dar şi cu ajutorul unor membri ai forţelor paramilitare.


EL CAMPESINO. El Campesino e un ţăran columbian căruia ii protejăm identitatea şi care ne-a fost ghid in periplul nostru prin jungla din Sierra Nevada. Mic de statură dar cu o constituţie robustă, El Campesino vorbeşte o spaniolă molatecă şi zămbeşte mai tot timpul. Cunoaşte ca in palmă cărările din munţi şi istoria locurilor. Timp de şase zile avea să fie protectorul nostru in drumul spre Ciudad Perdida, un sit arheologic greu accesibil din Sierra Nevada. Un loc sacru pentru triburile de indieni din munţi şi un loc inconjurat de plantaţii de coca şi forţe paramilitare. Un loc in fierbere, unde traficul de droguri şi arme aduse de peste graniţă, din Venezuela, alături de sărăcia extremă şi discriminarea indienilor fermentează un nou posibil conflict in Columbia.


După două zile de discuţii pe cărările colbuite ale munţilor pe care fantomatic apar călăreţi cu puşti in spate ca in filmele western, El Campesino ne spune că nu avem de ce să ne temem fiindcă forţele paramilitare locale scanează toată zona şi nu vor permite grupărilor precum ELN să facă vreo mişcare asupra noastră. In fapt, aveam să realizăm că El Campesino lucrează pentru paramilitari. "Mama mea este in spital in Cartagena pentru o operaţie. Costă patru milioane de pesos (n.a. - aproximativ 2.000 de dolari) şi eu nu aveam banii ăştia. Am apelat la un om bun, un bogătaş care organizează şi paramilitarii. Acesta mi-a imprumutat banii şi acum trebuie să-i plătesc inapoi şi eu şi fraţii mei. E un om bun, omul acesta, toată lumea se duce la el cănd are nevoie de bani. E foarte puternic şi ii ajută pe cei săraci", ne spune El Campesino. Tot el ne povesteşte despre un alt bărbat, un şef şi mai mare care locuieşte in Medellin şi care işi formează aici in Sierra Nevada o armată de 3.000 de oameni. Armele, AK 47 şi Galil, de producţie israeliană sunt aduse de peste graniţă, din Venezuela. Un kilogram de cocaină inseamnă două Galil. In fapt, guvernul de la Bogota şi-a exprimat de multe ori ingrijorarea că regimul Chavez sprijină mişcările antiguvernamentale din Columbia. Nu este insă numai Chavez, este şi sărăcia şi nesiguranţa in care trăiesc aceşti oameni. El Campesino ne spune cu măndrie că, in Cartagena şi Santa Marta, criminalitatea a scăzut foarte mult datorită şefului care a organizat patrule civile care i-au bătut măr pe toţi jefuitorii şi hoţii de pe străzi şi care veghează la siguranţa turiştilor. "Localnicii fac bani de pe urma turiştilor iar turiştii nu mai vin dacă sunt prea multe tălhării şi furturi", spune columbianul. Pe de altă parte, militarii armatei columbiene se tem să facă diverse abuzuri asupra fermierilor. Intr-o vreme, ei nu prea aveau jenă să taie vreun porc sau vreun viţel care nu le aparţinea. Acum, ţăranii inregimentaţi in "miliţiile civile" beneficiază de protecţia comunităţii. In acest fel, grupările paramilitare au căpătat legitimitate in ochii localnicilor de la Caraibe care consideră că guvernul de la Bogota nu face indeajuns pentru ei.