Cât înseamnă 5%: 37 de lei la pensie, 60 de lei la salariu

Premierul Boc a fost mandatat luni de greii PLD să discute cu FMI creşterea veniturilor bugetarilor şi pensionarilor. Apoi s-a pus în scenă o întreagă dramoletă numai bună să mute centrul discuţiilor de la scandările „viermilor” şi „ciumpalacilor” care dâr­dâ­ie de ger în centrul marilor oraşe ce­rând demisia preşedintelui Băsescu şi a premierului Boc şi organizarea de alegeri anticipate.

Ministrul de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, a spus că Guvernul negociează cu delegaţia FMI la Bucureşti pe marginea unei eventuale creşteri. Apoi a intervenit Sulfina Barbu, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, şi părea că se face lumină. „O majorare de 5% este posibilă dacă în primul trimestru al acestui an se va înregistra o creştere economică de minimum 1,8%”, a spus Sulfina Barbu.
FMI nu se opune unei creşterii a salariului minim, dar pentru asta trebuie făcute calcule foarte exacte, a dat verdictul Jeffrey Franks, şeful Mi­siu­­nii FMI pentru România.

„Este ade­­vărat că unii spun că prin majora­rea salariului vor fi mai mulţi bani la bu­get, dar creşterea ar trebui calibra­tă aşa încât să nu conducă la creşterea eco­nomiei la negru”, a mai adăugat şe­ful misiunii FMI în România. Până şi premierul Boc s-a prins în euforia ge­nerală, anunţând că Guvernul va lua în calcul o uşoară recuperare salarială în sectorul public şi indexare a pensiilor, dar fără măsuri po­puliste.

Odată create aceste aşteptări, a apărut pe scenă Traian Băsescu şi le-a dat peste nas oamenilor săi. „Eu nu am identificat în buget un loc din care să tăiem şi să dăm bani, dar eu nu am competenţa extraordinară a politicienilor”, a spus preşedintele. Imediat Boc a declarat că el a spus acelaşi lucru ca şeful statului, că nu poate promite majorări de pensii şi salarii astăzi şi că politicienii trebuie să înţeleagă că acestea sunt vremurile.

Când lucrurile păreau clare, UDMR a anunţat că a cerut FMI ma­jo­rarea salariilor şi pensiilor, iar mi­nis­trul Laszlo Borbely s-a declarat con­vins că această creştere poate fi aplicată cel târziu în luna mai.

314 milioane de euro costă majorarea salariilor la bugetari
Statul va trebui să facă rost de 314 milioane de euro pentru a putea majora cu 5% salariile celor 1,2 mi­lioane de bugetari. La un buget de salarii de aproape 9,4 miliarde de euro (40 de miliarde de lei) în 2012, creşterea cu 5% a salariilor brute ar reprezenta o cheltuială în plus de 470 de milioane de euro pe tot anul.
Asta înseamnă că statul ar trebui să facă rost în fiecare lună de 39,16 milioane de euro pentru a suporta aceste creşteri de salarii. Dacă majorările  ar avea loc începând cu luna mai, înseamnă că efortul bugetar total pe cele opt luni ar fi de 314 milioane de euro. Ce ar reprezenta aceste creşteri pentru bugetarii de rând?

Salariul mediu mediu brut (calculat înainte de achitarea impozitelor, CAS-ului şi contribuţiilor de sănătate) este de 2.117 lei, conform Bugetului din 2012. Majorarea va aduce „bugetarului mediu” un plus de 105 lei pe brut, ceea ce înseamnă circa 60 de lei bani în buzunar. 

Nu acelaşi lucru se poate spune despre cei care sunt plătiţi cu salariul minim, care este de 700 de lei. Aceştia vor primi doar 35 de lei. Adică, echivalentul a 35 de pâini.

Pensionarii „costă” 423 de milioane de euro
Finanţele ar trebui să mai adune alte 423 de milioane de euro pentru a creşte cu 5% pensiile începând cu luna mai.  Fondul lunar de pensii este de 10.946,37 milioane de euro (47. 069,4 milioane de lei), conform bugetului asigurărilor de stat pe 2012. Aceşti bani sunt folosiţi pentru plata celor 4.761 de mii de pensionari de asigurări sociale plătiţi prin Casa Naţională de Pensii Publice, cu o pensie medie lunară de 747 de lei, dar şi pentru cei 160 de mii de pensionari plătiţi prin Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii, cu o pensie medie lunară de 2.287 de lei.

Asta înseamnă că fondul lunar de pensii este de 912 milioane de euro. Majorarea acestuia cu 5% înseamnă un efort bugetar de 365 de milioane de euro. Ce ar înseamna această majorare pentru pensionarul „mediu”? Oamenii care au o pensie de  747 de lei ar putea lua 37,5 lei, iar cei care au o pensie de 2.287 de lei ar putea încasa lunar un plus de 114 lei. Bani pentru creşterea pensiilor s-ar putea găsi rapid dacă se aplică propunerea avansată de USL pentru renunţarea la finanţarea pilonului doi de pensii unde anual se duc 200 de milioane de euro şi trecerea sumei în contul pensiilor de stat. Să nu uităm ce rezerve uriaşe ar fi în scăderea evaziunii, a contrabandei şi a muncii la negru.