Ce au obţinut şi ce mai doresc ciumpalacii şi viermii în Piaţa Universităţii

Scânteia protestelor: demisia lui Raed Arafat
13 ianuarie 2012. Protestele s-au extins în toată ţara, iar manifestanţii au obţinut prima victorie: retragerea legii sănătăţii din dezbatere publică. "Ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli, a retras din dezbaterea publică proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului sanitar din România, la soli­citarea primului-ministru Emil Boc", anunţa Guvernul într-un comunicat de presă. Însuşi preşedintele Traian Băsescu anunţa că-i cere public premierului Emil Boc să retragă proiectul care vizează reforma în sănătate. "Nimeni din sistem nu vrea schimbarea acestuia sau foarte puţini o vor, probabil medicii mai tineri sau cei la mijloc de carieră. Spitalele nu vor schimbarea, medicii de familie nu vor schimbarea, sistemul de urgenţă nu vrea schimbarea. Înţeleg prin toate semnalele publice că şi o mare parte din public nu vrea schimbarea sistemului de sătătate (…). În aceste condiţii, pot spune că cer public primului-ministru retragerea proiectului care viza reforma în sănătate." Mai mult, într-o manieră ruşinoasă, Emil Boc a "argumentat" că nu a avut cea mai bună informaţie despre legea sănătăţii, inclusiv situaţia cu Raed Arafat. "Pe unele aspecte nu am avut cea mai bună informaţie, inclusiv situaţia cu doctorul Raed Arafat. Astăzi s-au lămurit lucrurile, şi între preşedinte şi Raed Arafat, şi între mine şi Raed Arafat", a susţinut nonşalant fostul premier.

Deviza protestatarilor: demisia lui Băsescu şi a lui Boc! Raed Arafat revine în Ministerul Sănătăţii
17 ianuarie 2012. A doua victorie a românilor în faţa puterii. Raed Arafat s-a întors în Ministerul  Sănătăţii, la doar o săptămână de la demisia din funcţia de subsecretar de stat, survenită pe fondul unei dispute publice cu Traian Băsescu.
Pe 12 ianuarie 2012, demisia lui Raed Arafat, creatorul SMURD, a fost scânteia care i-a determinat pe românii din întreaga ţară să iasă la proteste. Sau mai bine zis picătura care a umplut paharul pentru cetăţenii cărora preşedintele le-a promis  că vor trăi bine. Şi la Bucureşti, zeci de oameni s-au adunat în Piaţa Universităţii pentru a-şi arăta solidaritatea faţă de plecarea lui Raed Arafat, de la conducerea serviciului de urgenţă SMURD. Dorinţa lor: ca Raed Arafat să revină la SMURD. "Suntem solidari cu domnul Raed Arafat şi dorim ca SMURD-ul să rămână, să nu vină ciocoii la Putere", au susţinut protestatarii.
Totodată, pe reţelele de socializare au apărut mai multe mesaje de solidarizare cu Raed Arafat în care oamenii erau chemaţi să iasă în stradă pentru a-l susţine pe Raed Arafat şi să nu se lase manipulaţi politic, astfel că bucureştenii au ieşit atât în Piaţa Universităţii, cât şi la Pala­tul Cotroceni.

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi a fost demis prin SMS
23 ianuarie 2012. Protestatarii notează a altă victorie importantă. În primul rând, Teodor Baconschi a fost revocat din funcţia de ministru al Afacerilor Externe, pentru declaraţiile susţinute de acesta la adresa manifestanţilor. Degeaba a încercat să-şi motiveze "botezul" manifestanţilor de la Universitate.
Teodor Baconschi a primit vestea demiterii printr-un SMS, aflându-se la Bruxelles, unde participa la reuniunea Consiliului de Afaceri Externe. În finalul discursului susţinut în Parlament, Emil Boc a arătat că, în aceste zile, reacţia politicienilor nu a fost întotdeauna cea mai potrivită şi că regretă sincer "dera­pajele şi stângăciile verbale" ale unor colegi ai săi la adresa protestatarilor, precizând că doreşte să transmită acestora scuze publice.
"Vreau de asemenea să ştiţi că, pe această linie, am luat decizia de revocare din funcţie a ministrului Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi am înaintat preşedintelui României pro­punerea de revocare din funcţie pentru declaraţiile făcute". Teodor Baconschi a scris pe blogul său că un lucru devine clar pentru "toţi românii de bine", respectiv că a început "încleştarea pe viaţă şi pe moarte între forţele trecutului şi proiectul unei noi Românii", el susţinând că alegerea o va face "România care munceşte", nu "mahalaua violentă şi ineptă încolonată".

Guvernul cedează. Taxa auto este suspendată până la 1 ianuarie 2013
23 ianuarie 2012. Protestele continuă, iar scandările antiguvernamentale şi antiprezidenţiale sunt în toi. Oamenii cer "Să plece Băsescu, să plece Boc şi alegeri anticipate". Pentru mani­festanţi – consideraţi de câţiva reprezenţanţi ai Puterii "viermi şi ciumpalaci, pentru care nu se merită să-ţi dai demisia" – a fost bifată o altă victorie. "Eterna" şi unica  putere a făcut încă un pas înapoi... Mai exact, pe fondul protestelor organizate în ultimele zile în Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării, în care una dintre revendicările formulate vizează eliminarea taxei auto, coaliţia guvernamentală a decis să suspende până la 1 ianuarie 2013 taxa de primă vânzare, cu explicaţia că proprietarii de maşini vechi trebuie să beneficieze de timp suplimentar pentru a vinde autovehiculele. "Nu ştiu. Fiecare o să considere dacă este o victorie sau nu este. Este decizie politică pe care ne-o asumăm", a declarat Laszlo Borbely, ministrul Mediului.

Curtea Constituţională a decis că alegerile nu pot fi comasate
25 ianuarie 2012. "Ciumpalacii şi viermii" protestatari au obţinut o victorie extrem de importantă. Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că alegerile locale cu cele parlamentare nu vor mai fi comasate, dând publicităţii motivarea deciziei prin care a respins legea privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Conform judecătorilor, organizarea alegerilor locale şi a celor parlamentare ar însemna prelungirea mandatelor aleşilor locali, ceea ce este ilegal. Mai exact, mandatele ar fi prelungite cu şase luni, ori acest lucru este stipulat să se întâmple doar în caz de calamitate, se mai arată în motivarea CCR. Comasarea alegerilor încalcă dreptul de a candida al cetăţenilor, nu se justifică din punct de vedere al economiilor la buget şi nici prelungirea mandatelor aleşilor locali în lipsa unei situaţii de urgenţă, de genul unei calamităţi naturale sau stări de război, a apreciat Curtea Constituţională.

Guvernul Boc încearcă să amăgească populaţia cu creşteri salariale
30 ianuarie 2012. Fie ploaie, fie zăpadă sau un ger crunt, protestatarii continuă să fie activi. Deviza lor: "Piaţa Universităţii, simbol al democraţiei, nu trebuie să rămână niciodată goală". "Pentru orice ciumpalac, frigu-i afrodisiac" şi "La Universitate e viaţă de noapte", sunt două sloganuri rostite cu vervă de manifestanţi. Cu stoicism, protestatarii au mai smuls o promisiune de la Guvernul Boc. În legătură cu creşterea salariilor şi a pensiilor.
"Nu există creşteri de salariile şi pensii peste noapte. Ce s-a făcut în 2007, 2008, când s-au majorat salariile cu 60-70%, a rezultat într-un deficit structural. Am preferat prudenţă şi si­guranţă. E furtună peste tot în lume. România nu se poate ha­zarda să mărească salariile. Dacă situaţia economică ne va permite, vom avea o creştere modestă la pensii şi salarii", declara Emil Boc.

"Hop!, hop!, hop Băsescu după Boc!"
6 februarie 2012. După 25 de zile de proteste şi de rezistenţă la temperaturi de minus 20 de grade, protestatarii obţin o victorie foarte importantă. Demisia premierului Emil Boc. "Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine, contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabilitatea economică a ţării", a spus Boc. Manisfestanţii au susţinut că plecarea lui Boc de la Palatul Victoria este un lucru bun, însă victoria supremă rămâne demisia lui Traian Băsescu şi organizarea alegerilor anticipate. "Demisia Cabinetului condus de Emil Boc este o schimbare necesară, dar nu suficientă. Ştim cine este promotorul şi responsabilul pentru derapajele instituţionale antidemocratice şi măsurile economice iresponsabile: Traian Basescu. El trebuie să îşi anunţe demisia sau termenul la care şi-o va da. Până atunci protestele nu se vor opri, ci vor creşte în intensitate. Să nu se iluzioneze nimeni", a spus Claudiu Craciun, doctor în ştiinţe politice şi cadru didactic la SNSPA, considerat portavocea manifestanţilor din Piaţa Universităţii.

---

Ce-şi mai doresc manifestanţii

"România Spune NU – ACTA"
În această sâmbătă se anunţă manifestaţii de amploare. Pe site-urile de socializare o categorie definită de tineri între 14 şi 35 de ani  şi-a anunţat participarea, sub sloganul "România Spune NU – ACTA". Peste 30 de mii de persoane vor să protestesteze împotriva Tratatului Comercial împotriva Produselor Contrafăcute (ACTA) care, teoretic, îşi propune să lupte împotriva contrabandei cu produse contrafăcute şi a pirateriei digitale. Majoritatea ţărilor europene, printre care şi România, au semnat tratatul, însă acesta va intra în vigoare abia după ra­ti­­f­icarea de Parlamentul European. Textul său lasă însă loc unor potenţiale abuzuri şi pune în pericol libertatea de exprimare. Specialiştii atrag atenţia că legea va permite furnizorilor de Internet să supravegheze toate activităţile utilizatorilor de internet, convorbirile private şi ar putea fi folosit ca unealtă de şantaj de către guvernele şi corporaţiile avantajate de conţinutul său. Raportorul european şi-a dat demisia din funcţie în semn de protest faţă de prevederile draconice ale legii. "Comisia Europeană nu a realizat nici un studiu de impact cu privire strict la ACTA, ci a reutilizat studii realizate pentru Directivele privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală (I şi II). Nu a fost realizat nici un studiu cu privire la impactul ACTA asupra drep­turilor fundamentale, în special în legătură cu state terţe, care adesea nu oferă garanţii referitoare la protecţia vieţii priva­te, li­bertăţii de exprimare şi statul de drept, similare celor din UE", se arată într-unul dintre punctele formulate împotriva ACTA.

"Vrem anticipate, nu comasate"
O altă doleanţă a protestatarilor din Piaţa Universităţii o reprezintă organizarea alegerilor anticipate. Până nu vor obţine şi acest aspect oamenii vor continua să protesteze fiind nemulţumiţi de actuala clasă politică formată în şcoala românească. La mitinguri, în Parlament, în conferinţe de presă şi negocieri cu puterea, protestarii şi opoziţia au cerut şi cer alegeri anticipate. Până în prezent PDL s-a opus solitărilor USL şi ale protestatarilor, argumentând că termenele fixate de Constituţie fac ca alegerile anticipate să aibă loc undeva prin august-septembrie, cu două luni înainte de alegerile parlamentare la termen, deci nu ar avea rost. În faţa acestui refuz, USL caută soluţii pentru a forţa mâna puterii să declanşeze anticipatele: fie demisia din Parlament, fie blocarea activităţii Legislativului. Cum doar demisia opoziţiei nu ar rezolva problema, Victor Ponta a anunţat că parlamentarii USL vor renunţa la mandate doar în baza unui acord în care şi puterea se obligă să facă acelaşi lucru. Între timp, UDMR şi-a declarat disponibilitatea de a susţine declanşarea procedurilor pentru alegeri anticipate. În acest context, Constituţia oferă mai multe posibilităţi de a se ajunge la alegeri parlamentare înainte de termen. Analistul politic Bogdan Teodorescu a precizat că în acest moment toate drumurile duc spre alegeri anticipate, "chiar dacă Traian Băsescu nu le doreşte şi prin opoziţia lui s-ar putea să le întârzie". Până atunci, manifestanţii din Piaţa Universităţii continuă să ceară prin­tre alte doleanţe organizarea alegerilor anticipate.

Protestatarii vor demisia lui Băsescu
Tinerii strânşi în Piaţa Universităţii să protesteze împotriva regimului politic de la Bucureşti în fruntea căruia se află preşedintele Traian Băsescu susţin că nu se lasă amăgiţi de măsurile populiste luate de acesta până în prezent. La scurt timp după ce premierul Emil Boc şi-a anunţat demisia, aproxi­mativ 150 de persoane s-au strâns la Universitate şi au scandat: "Hop!, hop!, hop! Băsescu după Boc".
Dar de ce vor oamenii ca preşedintele să îşi dea demisia? Răspunsul l-am găsit într-un interviu acordat Jurnalului Naţional, unde lectorul Claudiu Crăciun declara că principalul respon­sabil pentru politicile economice şi derapajele antidemocratice este preşedintele Traian Băsescu: "Pe dânsul îl vrem demis, vrem să-şi anunţe demisia sau să anunţe măcar data la care va demisiona. Orice premier va fi desemnat va fi şi mai clar că preşedintele îşi asumă responsabilitatea pentru ce s-a întâmplat până acum şi ar trebui să şi-o asume până la capăt, dându-şi demisia. O demisie care ar putea să producă alegeri prezidenţiale mai devreme nu este ceva antidemocratic, nu este ceva anticonstituţional, vrem un gest de onoare din partea preşedintelui. După aceea românii vor hotărî la vot. Noi în Piaţă nu le spunem cu cine să voteze, le spunem doar să meargă la vot dacă au încredere în cineva. Atât".
În timp ce oamenii protestează împotriva actualei puteri, în sânul Partidului Democrat Liberal se căutau miniştri pentru a forma noul guvern.