Cocalarul şi vinul sfinţit

O parabolă infinit instructivă şi mă tem că dv., stimate domnule Bruno Ştefan, în dorinţa dv. de a scrie ceva pozitiv, cei înceţoşati la minte au vrut să înţeleagă exact contrariul. Păcat!
Comentariile v-au făcut să vă retrageţi în cochilia dv., ceea ce nu-i tocmai un lucru demn, deşi vă înţeleg în totalitate.
Se întâmplă de multe ori ca cei care vor să facă ceva bun pentru ... Citeşte întreg comentariul

O parabolă infinit instructivă şi mă tem că dv., stimate domnule Bruno Ştefan, în dorinţa dv. de a scrie ceva pozitiv, cei înceţoşati la minte au vrut să înţeleagă exact contrariul. Păcat!
Comentariile v-au făcut să vă retrageţi în cochilia dv., ceea ce nu-i tocmai un lucru demn, deşi vă înţeleg în totalitate.
Se întâmplă de multe ori ca cei care vor să facă ceva bun pentru cei din jurul lor, în loc să primească aprecieri şi îndemnuri pozitive, să fie huliţi, să se arunce cu pietre în ei, ba mai mult, să fie marginalizaţi şi luaţi în bătaie de joc.
Domnule Bruno Ştefan, nu vă pierdeţi speranţa, fiindcă lumea asta în care trăim, deşi este asemeni junglei, mai există şi oameni adevăraţi, oameni care sunt vrednici de a înţelege că dincolo de cuvinte se ascunde o personalitate puternică şi un caracter integru. Mergeţi mai departe, indifferent dacă povestea de mai sus este reală sau nu, indiferent dacă pietrele aruncate v-au lovit sau nu. Capul sus şi privirea înainte!
Mult succes Restrange comentariul