Concurs cu cântec la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie

În ciuda măsurilor anunţate de reducere a aparatului guvernamental, Executivul a înfiinţat Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Instituţia a luat naştere imediat după promisiunile lui Traian Băsescu din pragul alegerilor prezidenţiale de accelerare a obţinerii cetăţeniei române. Miza iniţială a fost câştigarea a cât mai multe voturi din Republica Moldova.

Băsescu promitea atunci că, în cazul procesării dosarelor de cetăţenie română, se va ajunge la un număr de 10.000 de dosare pe lună. Cum Direcţia pentru Acordarea Cetăţeniei, aflată în subordinea Ministerului Adiministraţiei şi Internelor, se arăta "neoperabilă" şi nu putea îndeplini numărul-record promis de preşedinte, Executivul a aprobat în primăvara acestui an transformarea direcţiei în autoritate şi trecerea în subordinea Ministerului Justiţiei. Lucrurile s-au brodit în stil românesc şi mai ales în plină perioadă de restrişte financiară. Mai exact, pe când preşedintele ne trimite să ne luăm tălpăşiţa din ţară, când salariile bugetarilor erau amputate mai ceva ca un organ cangrenat, Guvernul României a înfiinţat noua instituţie - Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.

"Cheltuielile necesare pentru funcţionarea Autorităţii, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2), vor fi alocate din bugetul Ministerului Justiţiei, în limita sumei de 766 mii lei", se arată în textul Ordonanţei de Urgenţă. Problema ardea, ce e drept, nu de alta dar, dacă românii sunt trimişi în lumea largă, ţara trebuie populată cu cineva! Atunci, înfiinţăm instituţii care să acorde cetăţenia celor dispuşi să devină supuşii lui Băsescu şi Boc. Astfel, anul acesta, prin ordonanţă de guvern şi mai apoi prin lege aprobată de Parlament, Direcţia pentru Cetăţenie din cadrul Ministerului de Interne a devenit Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Bineînţeles că nimeni n-a putut demonstra care era urgenţa pentru care trebuia ca înfiinţarea ANC să se facă prin OUG. S-a vorbit doar despre numărul mare de cereri pentru acordarea cetăţeniei române şi despre faptul că trebuie mărit numărul de persoane care să se ocupe de dosarele de acordare a cetăţeniei şi de posibilitatea ca un număr mare de aspiranţi la "calitatea" de român să se adreseze instanţelor, în cazul în care le vor fi respinse dosarele sau dacă timpul de aşteptare va fi prea lung.

O astfel de instituţie are de patru ori mai mulţi angajaţi decât o amărâtă de direcţie, numărul de posturi crescând de la circa 30 la 126. Între acestea, 16 sunt de consilieri juridici, asimilaţi magistraţilor. Salariile trebuie să fie decente, astfel că un consilier va primi în medie între 6.000 şi 7.000 ron, fericiţii câştigători bucurându-se de toate drepturile de care beneficiază un judecător sau procuror. În atari condiţii, bătălia pentru aceste posturi a fost foarte mare - 134 de înscrişi. Aceştia au dat probe scrise la drept civil şi procedură civilă, drept penal şi procedură penală. Nebunia abia aici începe: iniţial, 26 de persoane şi-au câştigat dreptul să meargă la interviu, dar după contestaţii au mai fost admişi încă şase candidaţi.

Dintr-un tabel intrat în posesia Jurnalului Naţional se poate vedea cum o candidată - Andrei Mariana - a reuşit "performanţa" ca după contestaţii să îşi salte toate cele cinci note, mai ales la proba de "procedură civilă", unde iniţial a luat 3,58 să ajungă la 8,62, adică o diferenţă de 5,04 puncte! Chiar şi la "interviu" (probă orală, fireşte!), după reanalizare - de la 6,71 a ajuns la 8,23. De asemenea, Dragomirescu Camelia - de la 3,93 la "interviu" la 7,87. Un alt exemplu strigător la cer este cel al candidatei Guran Viorica Anca. Aceasta a fost notată iniţial cu nota 2,23 la "procedură penală", după care a ajuns la 8, iar la "procedură civilă" de la 2,20 la 6,27. Şi exemplele pot continua. Mai mult, surse neoficiale spun că la "civil" şi "procedură civilă" au fost greşite baremele, motiv pentru care a fost modificat punctajul.

Pe de altă parte, concursul este în desfăşurare, pentru că după probele scrise şi interviu urmează testul psihologic, examenul medical şi verificarea bunei reputaţii. Acestea ar trebui să fie condiţii preexistente, însă nimeni nu îşi pune întrebarea de ce ele sunt lăsate la coada examenului. Ce s-ar întâmpla, de exemplu, dacă toţi candidaţii care au promovat probele scrise şi interviul nu ar trece examenul medical? Sau pe cel psihologic? Sau, pur şi simplu, s-ar constata că nu au o bună reputaţie? Printre candidaţii admişi se numără Cârstea Alina Emilia şi Ivancia Ionuţ Eward Mihai, funcţionari publici cu statut special la Corpul de Control al ministrului Justiţiei. În final, au rămas 17 candidaţi pe 16 locuri înaintea testului psihologic, ce s-a desfăşurat sâmbătă, 21 august, când candidaţilor li s-a cerut să îşi aducă apă şi pachet cu mâncare, pentru că testarea psihologică colectivă şi interviul individual "durează câteva ore". La numărul de urgenţe trecut pe site nu răspunde însă nimeni. Ne întrebăm cum se rezolvă problemele celor care trebuie să ia legătura urgentă cu ANC.

În spatele neregulilor semnalate cotidianului nostru în cazul examenului pentru posturile recent înfiinţate în cadrul ANC, problema cetăţeniei a ridicat însă şi nenumărate reacţii externe. Luna trecută, cotidianul italian Il Giornale menţiona într-un articol: "Preşedintele Traian Băsescu urmăreşte visul României Mari, iar astfel sute de mii de nefericiţi din Republica Moldova, cărora Bucureştiul le va elibera paşapoarte româneşti, vor putea intra liber în Uniunea Europeană, ţările europene fiind astfel păcălite... În birourile Ambasadei, funcţionarii fabrică pe bandă rulantă noi paşapoarte româneşti care pot garanta moldovenilor dreptul la liberă circulaţie în Italia şi în alte 27 de ţări ale UE. Până astăzi, politica Bucureştiului a făcut cadou documentul miraculos pentru peste 120.000 de moldoveni. Dar e doar începutul.

Pentru a da mai mult elan multiplicării numărului moldovenilor cu paşaport românesc, Bucureştiul tocmai a deschis două noi consulate în oraşele Balţi, din nord, şi în Cahul la sud". Şi The Telegraph a relatat despre situaţia din Republica Moldova, ai cărei cetăţeni vor fi primiţi în Europa cu ajutorul ţării noastre. "România deschide uşa din dos pentru mii de moldoveni", titrează publicaţia. Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie se laudă că doar anul acesta a soluţionat aproape 18.500 de cereri şi tot în 2010 au fost înregistrate în jur de 54.200 de cereri de reacordare şi redobândire a cetăţeniei române. Având în vedere că acum instituţia va avea încă 16 consilieri juridici, asimilaţi cu magistraţii, e posibil ca, potrivit unui banc mai vechi al lui Mircea Crişan, în curând marele popor român să salute poporul chinez. În ciuda numărului în creştere de dosare pentru acordarea cetăţeniei operate de ANC, promisiunea lui Traian Băsescu din perioada alegerilor este încă departe de realitate.

Până la urmă, la vremea la care se vorbea de 10.000 de dosare rezolvate într-o lună, ambiţia prezidenţială şi-a atins ţinta. Astfel că, actualul preşedinte al României a înregistrat la 22 noiembrie o victorie fără drept de apel, obţinând 90,7% (7.963 de voturi) la secţiile de vot deschise pentru cei cu cetăţenie română din Republica Moldova, iar la 6 decembrie, procentul a urcat de la 90,7 la 95. Odată miza electorală îndeplinită, problema cetăţeniei a luat drumul legislativ şi în România.