Criminalul din Paris, un medic devenit ucigaş în serie

Disperaţi de atrocităţile comise de nazişti, numeroşi francezi au încercat să fugă din Paris în primele zile ale celui de-al doilea război mondial, însă au ajuns în casa unui medic descreierat şi, de acolo, direct în... Rai. Omul poza într-un bun profesionist, deşi cine îi ştia trecutul ştia, de asemenea, că nu era tocmai un model pentru societate. Medicul devenit ucigaş în serie – încercând să se îmbogăţească pe spatele victimelor sale care îi ofereau cu disperare suma cerută pentru a fugi din Oraşul Luminii – face subiectul unei cărţi impresionante, scrisă de un istoric britanic şi apărută zilele trecute.

Nu este clar şi nu apare nici măcar în arhivele poliţiei franceze care a fost numărul exact al persoanelor ucise de Marcel Petiot. Se vehiculează mai multe variante ? între 27 şi 150 de oameni ucişi, însă, în cadrul procesului împotriva sa, Petiot a fost condamnat "doar" pentru 27 de crime. Avea o tehnică ingenioasă ? şi-a însuşit numele de "doctorul Eugen" şi a construit o reţea în care a racolat patru oameni de încredere. Aceştia căutau clienţi pentru marea evadare din Franţa, pe o rută denumită "Fly-Tox", către America de Sud. Clienţii cădeau în plasă ca muştele şi, după ce făceau tot ceea ce li se cerea, dispăreau fără urmă. Petiot îi obliga să plătească o taxă fixă – 25.000 de franci francezi de persoană – şi să le scrie o scrisoare rudelor lor în care să le spună că au ajuns cu bine la destinaţie şi că vor reveni în Franţa când se vor calma lucrurile. După ce fugarul semna depeşa, Petiot o împăturea, o punea deoparte, îşi ruga clientul să îi dea toate lucrurile de valoare pe care le avea asupra sa şi-apoi îi venea de hac. Uneori le dădea clienţilor cianură, alteori îi gaza. Uneori dezmembra cadavrele, aranja bucăţile în cutii şi le îngropa sau le arunca în Sena. Alteori ardea corpurile, iar cenuşa o depozita în serviete sau cutii, la demisolul clădirii în care locuia.

De prea multe ori Petiot a scăpat de poliţie care, deşi intrase la bănuieli, nu avea suficiente dovezi cu care să-l arunce la zdup. Medicul era un personaj uns cu toate alifiile, extrem de "alunecos", care ştia să iasă curat din orice situaţie. După un proces scurt şi mai multe zile petrecute după gratii – ghilotina "suferise" o curioasă defecţiune – Marcel Petiot şi-a executat sentinţa capitală.

Un CV controversat
Marcel André Henri Félix Petiot avea 49 de ani când, în 1946, a fost găsit vinovat pentru uciderea cu sânge rece a 27 de oameni şi condamnat la moarte prin decapitare. La vârsta de 17 ani, a fost diagnosticat cu o boală mentală. Mai târziu, simptomele s-au accentuat, a făcut închisoare pentru că a furat pături dintr-o unitate militară, a fost internat la nebuni şi totuşi l-au lăsat să se înroleze de două ori. După primul război, a urmat o şcoală specială şi, opt luni mai târziu, a devenit medic cu acte. Primul loc de muncă: un spital de nebuni. Tratamentele sale erau considerate neobişnuite, omul câştigându-şi repede reputaţia pentru practici dubioase. Prima victimă a fost... iubita sa, Louise Delaveau, pe care a căsă­pit-o pentru a-i fura moştenirea. Celelalte victime au fost măcelărite tot pentru bani.