Cuied, satul unde viaţa e apă de ploaie

Beau numai apă de ploaie. Gătesc numai cu apă de ploaie. Copiii sunt botezaţi in apă de ploaie. Asta e situaţia dramatică a 800 de oameni din satul arădean Cuied. Locul acesta poate fi considerat polul setei din Romănia. Se intămplă intr-o ţară din Uniunea Europeană.Â

Oamenii din satul arădean Cuied se bucură mai mult pentru căte o furtună decăt pentru aderarea Romăniei la UE. Prima măcar le umple făntănile cu apă. Locul acesta cu 400 de case e renumit pentru două lucruri: fiindcă e aşezat pe şapte coline, "in şapte părţi", cum ii spun localnicii, şi fiindcă nu există pănză freatică sub el. De aceea, viaţa oamenilor depinde de vreme - dacă plouă e prosperă, cănd e secetă stă la mila altora.

Beau numai apă de ploaie. Gătesc numai cu apă de ploaie. Copiii sunt botezaţi numai in apă de ploaie. Şi morţii se spală tot cu apă de ploaie. Asta e situaţia dramatică a 800 de oameni din Cuied, sat aşezat la 80 de kilometri de graniţa de vest a Romăniei.


FĂNTĂNI-DECOR. Drama oamenilor din Cuied, un sat in zona turistică, montană a judeţului Arad, este lipsa apei potabile. In localitatea cu 800 de suflete, făntănile sunt numai de decor, cu fundul betonat, pentru că nu există pănză freatică de alimentare. Oamenii beau apă de ploaie, gătesc cu apă de ploaie şi işi adapă animalele cu apă de ploaie. Sătenii spun că şi copiii sunt botezaţi tot in apă de ploaie. Vara, cănd nu plouă, pompierii din Buteni, o comună aflată la zece kilometri de Arad, aduc apă cu cisterna: căte 50.000 de litri, să ajungă pentru toată lumea. "Acuma incă ii bine, cu pompierii ăştia. Cănd eram mici, beam apă din baltă", işi aminteşte Rad Gheorghe, unul dintre bătrăni.

Nimeni nu işi mai aminteşte de cănd se bea aici apă de ploaie. "De cănd lumea", zice Gheorghe Verşigan, de 74 de ani. "Nu e ca apa de izvor, dar noi ne-am obişnuit cu ea. Uneori e mai grasă, şi atunci ştim că nu e bine să o bem, pănă nu se depune. Apoi, căutăm să nu bem chiar cănd plouă, că e mai tulbure. De fiert nu o fierbe nimeni, că n-ai cum să fierbi toată apa din făntănă..."

800 de suflete cer apă, degeaba. Ca să nu moară de sete, oamenii au elaborat o metodă ingenioasă de colectare a apei de ploaie. Unii au săpat de la scurgerea streaşinei conducte in pămănt, prin care apa e dusă in făntănă; alţii au direcţionat burlanele direct in făntănă, care funcţionează astfel ca un imens vas colector.

"Io nu ştiu de ce nu să bagă apă; am auzăt că domnul primar să zbate, dar nu e ajutat. Stau şi mă găndesc ce treabă au domnii de la Capitală şi de la judeţ, de nu-i interesează dă noi. Dacă nu s-ar fi intămplat cu Revoluţia, cred că aveam dă mult apă şi noi. Io nu ştiu ce s-o intămplat, unde is tăţi banii ţării, că acolo unde e nevoie de ei nu ajung niciodată. Toată viaţa noastră tăt fără apă am trăit, şi cănd murim, cu apă de ploaie or să ne spele", se amărăşte Alexandru Lupşa.


SĂRĂCIE. La Cuied, pămăntul, casa nu au valoare. Zilele trecute s-a văndut o gospodărie cu 200 de milioane de lei. Şase camere, jumătate de hectar de teren intravilan, foarte mult teren arabil. Toate s-au dat la preţul a două vaci bune... Oamenii spun că din cauza apei nu se dezvoltă localitatea. Cine să vină de bunăvoie să işi rişte sănătatea la Cuied? Medicul de familie dr Elena Dragoş Drăgan a elaborat un raport din care reiese că "cetăţenii suferă frecvent de boli digestive (parazitoze, gastro-duodenite). La peste 60% din populaţie sunt boli renale (litiază), chiar şi la copiii cu vărste intre 2 şi 16 ani, cauzate de lipsa apei potabile".

Localitate aşa mare care să nu aibă reţea de apă nu mai există in judeţul Arad. Oamenii din Cuied şi-au făcut băi in case, dar nu le pot folosi. Anul trecut s-au incercat două foraje la mare adăncime, la 200 de metri, dar nu a ieşit decăt un lichid văscos, gălbui, impropriu oricărei activităţi. Preţul forajelor, 200 de milioane de lei, i-a descurajat pe oameni să mai facă alte incercări pe cont propriu. Primăria, la răndul său, invocă aceeaşi lipsă a fondurilor. Investiţia necesară ar fi de 24,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă bugetul intregii comune, cu toate cele patru localităţi aparţinătoare, pe un an, in condiţiile in care nu s-ar mai da nici un ban nici la şcoli, nici la infrastructură, nici la salariile din administraţie. "Ne-o bătut Dumnezeu", zice Ispas Brăncovan, care la vărsta de 40 de ani ţine gospodărie mare, cu două bivoliţe, două vaci şi patru tăuraşi. Necesarul de apă e de 200 de litri pe zi, fără să mai punem la socoteală şi cea pentru consumul uman, pentru gătit, spălat şi pentru stropit măcar in grădină. "La noi in ţară ii merge tare rău la ţăran. Dacă nu sunt bani nici să ne bage apă, ce rost mai are statul romăn? Cu ce ne ajută - la şcoală nu dă, la dispensar nu dă, drumurile sunt vai şi amar, apă n-avem. Am tăt sperat cu uniunea asta europeană, că se schimbă lucrurile. Nu s-o schimbat nimic, nimic, nimic"... - zice şi, in timp ce ţine vadra la botul bivoliţei, sparge o sudalmă intre dinţi. Potrivit statisticii, judeţul Arad are una dintre cele mai accentuate dezvoltări din Romănia. Dincolo de cifrele triumfaliste e insă un sat, la 60 de kilometri de reşedinţa de judeţ, unde oamenii se roagă, inainte de culcare, pentru ploaie şi bat mătănii in biserică să nu fie vreme frumoasă.

Viaţa lor depinde de nori negri, de ploaie. Şi nimeni, in afară de Dumnezeu, nu ii inţelege, nu le intinde o mănă de ajutor.

Demersuri

"Nu este pănză freatică sub Cuied. Apa ar trebui adusă de la trei kilometri, din localitatea Hodiş, şi condusă intr-un bazin de captare de unde ar putea alimenta satul. Dar investiţia e căt bugetul comunei noastre pe un an. Ne depăşeşte. Nu putem accesa nici fonduri europene, fiindcă ţi se solicită să vii cu cofinanţare, iar oraşul Sebiş, care gestionează reţeaua de apă, nu e de acord să pună bani pentru noi. Ar fi vorba de 60.000 de euro, ca să putem accesa un proiect de 1,2 milioane de euro pe fondul de mediu. Demersurile pentru apă le-am inceput in anul 2004, imediat după alegeri. Nu am fost incluşi in Ordonanţa 7 din lipsă de fonduri. Am reuşit apoi, cu sprijinul doamnei deputat Lia Ardelean, de la Partidul Conservator, singurul partid care ne-a sprijinit, să procurăm fonduri măcar pentru studiile de fezabilitate. Am depus la Consiliul Judeţean o cerere de incadrare pe HG 577/1997, să primim bani de la Guvern. Dar este o procedură foarte greoaie. Ni s-a dat de inţeles că avem puţine şanse" - spune primarul Radu Blaga (foto), cel mai tănăr primar PC din judeţul Arad (32 de ani). In ultimii trei ani, apa de la Cuied a devenit pentru el o problemă prioritară. In afară de deputatul Lia Ardelean nu a fost insă sprijinit de nimeni, doar... avertizat.