Date personale, arme de campanie

Datele de identitate, codul numeric personal, adresele şi locul de muncă a peste 6.000 de dascăli din Gorj au fost date publicităţii după ce un pedelist nemulţumit a turnat partidul lui Emil Boc că le va folosi în campania electorală. Dacă la Gorj s-a deschis o anchetă, firele investigaţiei ducând la o firmă IT din Capitală, la Bucureşti nimeni nu se sesizează că Elena Udrea a dat publicităţii listingul telefonic al fostului procuror Angela Ciurea, încadrat la categoria informaţiilor cu caracter personal. Deşi Udrea se apără, spunând că a citat dintr-o hotărâre publică a CSM, directorul Centrului pentru Resurse Juridice ne-a declarat că Parchetul ar fi trebuit să se autosesizeze.

Zilele trecute, la televiziunea preferată a guvernării PD-L şi Palatului Cotroceni, B1, Elena Udrea a citat din listingul telefonic al procuroarei Angela Ciurea, exclusă din magistratură de CSM printr-o sentinţă din 16 septembrie. "Deci, să ajungem la momentul Nisa, Coasta de Azur. Deci, doamna procuror, fostul procuror Ciurea, a purtat convorbiri telefonice chiar în zilele în care nu se punea recurs, după ce îl scosese din ţară pe... dăduse dreptul să plece din ţară pe inculpatul Stamen Stancev, a avut convorbiri, aşa cum reiese din listingul apelurilor, pârâta procuror Ciurea şi avocatul din cauză au avut convorbiri telefonice şi SMS-uri în 14.03.2008, 18.03.2008, 19.03.2008.

Cu acelaşi avocat, doamna Ciurea pleacă la Nisa, un procuror care pleacă să întâlnească inculpatul în afara ţării, nu numai că nu ai voie să te întâlneşti în România ca procuror în afara biroului şi în afara cadrului oficial, dar tu pleci din ţară", a spus Udrea în cadrul emisiunii, netulburată cu întrebări de moderator. Potrivit legii, listingul telefonic al unei persoane (în cazul de faţă un procuror) nu poate fi obţinut decât pe bază de mandat, de procurori, dacă persoana respectivă se află sub anchetă.

Legea interzice ca listingul telefonic, încadrat la categoria informaţiilor cu caracter personal, să fie dat publicităţii în orice formă. În cazul de faţă, ceea ce a făcut Elena Udrea este cel puţin susceptibil de a fi eludat prevederile legale, având în vedere că ea a citat o hotărâre a CSM care nu era definitivă. Dar pentru a avea o scuză şi pentru a se apăra spunând că ea prezintă informaţii care au apărut deja în presă, o mapă cu dosarul disciplinar al procuroarei Ciurea şi listingul telefonic fusese trimis în prealabil, evident anonim, la redacţiile ziarelor.

Mass-media au prezentat în ultimele zile, o serie de documente din dosarul de la CSM al Angelei Ciurea, exclusă din magistratură în 16 septembrie pentru modul în care a acţionat în cazul ridicării interdicţiilor lui Stanchev, dar mai ales pentru că s-a întâlnit cu acesta la Nisa, fără a-şi anunţa superiorii, în condiţiile în care consultantul este judecat într-un dosar al DIICOT pentru fapte de spionaj.

CSM NU ŞTIE CUM A AJUNS LISTINGUL LA ELENA UDREA
Joi, CSM a anunţat că nu au existat cereri pe Legea 544/2001 care să aibă ca obiect furnizarea unor documente din dosarul disciplinar finalizat prin excluderea din magistratură a procurorului Angela Ciurea. CSM a subliniat că nu a furnizat nici unei persoane, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, documente din dosarul disciplinar al Angelei Ciurea, "acte care au stat la baza pronunţării hotărârii de excludere din magistratură a Angelei Ciurea".

Totuşi, o copie după dosar a fost eliberată avocatului Angelei Ciurea, la solicitarea acestuia. Preşedintele interimar al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătorul Lidia Bărbulescu, a declarat joi că după înregistrarea recursului Angelei Ciurea faţă de decizia CSM şi după primirea dosarului acţiunii disciplinare a CSM împotriva acesteia la instanţa supremă "nu a existat nici o solicitare de comunicare a unor copii din dosarul de recurs şi, pe de altă parte, nici cereri pentru studierea dosarului fie de părţi, fie de terţe persoane". Deci, se ridică întrebarea de unde avea Elena Udrea documentele respective, pentru că este puţin probabil să i le fi dat chiar Angela Ciurea?




UDREA ACUZĂ ZIARIŞTII
Udrea a emis joi un comunicat în care a precizat că în emisiunea de la postul B1 TV nu a prezentat listinguri telefonice şi nici sms-uri de-ale Angelei Ciurea care să provină din documente clasificate, ci doar a citat din hotărârea CSM prin care Ciurea a fost exclusă din magistratură, despre care spune că "are caracter public". "Nu am fost niciodată în posesia listingurilor telefonice ale vreunei persoane, deci nici ale fostului procuror Angela Ciurea.

În emisiunea de la B1 TV din data de 17 noiembrie 2009 nu am prezentat listinguri telefonice şi nici SMS-uri sau alte informaţii provenind din documente clasificate, ci doar elemente din Hotărârea 10 P din Dosarul 8/P/2009, pronunţată în şedinţa publică din 16 septembrie 2009 de Secţia de Procurori a CSM. Este vorba despre hotărârea prin care Angela Ciurea a fost exclusă din magistratură", scrie ministrul demis al Turismului, Elena Udrea, într-un comunicat de presă de joi seară.

În finalul comunicatului de joi, aceasta critică "incompetenţa sau reaua-credinţă" a jurnaliştilor care au interes să manipuleze publicul cu ajutorul unor foşti procurori excluşi din magistratură pentru abateri grave şi "folosiţi ca agenţi electorali", sugerând că aceştia au denaturat afirmaţiile pe care le-a făcut în emisiunea de la B1 TV. "În realitate, minime standarde deontologice, din nefericire total inexistente la cei care se pronunţă în legătură cu spusele mele, i-ar fi obligat pe respectivii jurnalişti să condamne nu demersul meu, ci tocmai declaraţiile electorale şi neconforme cu realitatea ale celor doi foşti procurori Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea", conchide Udrea.

AMENINŢĂRI CU "LUCRATUL INFORMATIV" AL ZIARIŞTILOR
Acelaşi tipar a fost aplicat de Elena Udrea în cazul înregistrărilor audio de la Comisia parlamentară care o anchetau pe ministră pentru cheltuirea cu nesăbuinţă a banului public. Înregistrările, ale căror autori au rămas necunoscuţi, au fost postate pe un blog afiliat PD-L, pentru ca de acolo să fie preluate de ziare şi apoi prezentate aproape simultan de Elena Udrea într-o conferinţă de presă, ea susţinând că nu are nici o legătură cu înregistrările ilegale, deoarece acestea evident i-au fost furnizate de mass-media.

Udrea a avut însă o scăpare cu iz securist în momentul în care l-a ameninţat pe ziaristul Cătălin Tolontan că îl va lucra informativ, iritată de faptul că acesta posta pe blogul personal documente în perioada în care se desfăşura ancheta comisiei parlamentare. Udrea l-a acuzat pe Tolontan, într-o intervenţie la Realitatea TV, că "a scris după zvonuri şi a refuzat cu rea intenţie să se documenteze", deşi ministerul condus de ea a dat un comunicat în care explica situaţia banilor pentru diurnele jurnaliştilor. Udrea spune că în presă şi pe bloguri circulă un zvon potrivit căruia Cătălin Tolontan "face acest scandal fiindcă are interes într-o afacere cu statul".

În replică, Cătălin Tolontan a catalogat drept invenţii afirmaţiile şi spune că ministrul Turismului i-a transmis "că se va ocupa personal informativ de mine". "A fost foarte ameninţătoare. Mi-a transmis că se va ocupa personal, informativ, de mine, pentru a demonstra că am pus multă rea-credinţă la fundamentul cazului Ridzi. I-am spus că PD-L investighează de o lună şi jumătate de ce ne ocupăm cu atât de multă ardoare de cazul Ridzi, dar ea a spus că are cu totul alte metode", a spus Tolontan la Realitatea TV.

CRJ: PARCHETUL TREBUIA SĂ SE AUTOSESIZEZE
Georgiana Iorgulescu, director al Centrului pentru Resurse Juridice, a declarat pentru Jurnalul Naţional că, potrivit legii, Elena Udrea se face vinovată de transmiterea unor informaţii clasificate şi că Parchetul ar fi trebuit să se autosesizeze şi să pornească o anchetă. "Dosarul în care a fost implicată doamna procuror Ciurea cred că este un dosar de siguranţă naţională, fiind unul de crimă organizată şi spionaj. În cazul ăsta, este clar un dosar de siguranţă naţională, deci clasificat.





La el nu pot avea acces decât judecătorii şi procurorii care au certificate ORNISS, nici măcar avocaţii nu pot să aibă acces la el. Publicul nu poate avea acces la informaţiile din dosar. Pe de altă parte, doamna procuror nu a fost exclusă din magistratură, este doar suspendată şi se judecă un recurs la hotărârea CSM, care nu este definitivă. Din nou avem de-a face cu informaţii care nu pot fi date publicităţii", a explicat directorul Centrului pentru resurse juridice, Georgiana Iorgulescu. Aceasta a arătat că "este foarte interesant că astfel de documente ajung în mâinile politicienilor".

"Ori s-a scurs documentul de la CSM, ori, dacă interceptările sunt făcute sub mandate de siguranţă naţională, atunci s-a scurs de la cei care au făcut aceste interceptări (SRI face interceptările pentru procurori, potrivit legii - n.n.). "Ceea ce mă stupefiază pe mine este că astfel de informaţii sunt prezentate cu nonşalanţă e posturile de televiziune de oameni politici. Este mai rău decât înainte de '89, când ştiam că se fac interceptări, dar nu se lăudau cu ele. Acesta nu este stat de drept şi nu este o democraţie", a declarat Georgiana Iorgulescu.

Aceasta a precizat că singurul caz în care astfel de informaţii pot să fie făcute publice este acela în care interceptările telefonice nu sunt făcute pe bază unui mandat care se încadrează la siguranţa naţională.


Elena Udrea putea deţine legal numai Hotărârea CSM de excludere a procuroarei Angela Ciurea
"Hotărârea Secţiei de procurori din cadrul CSM de excludere a procuroarei Angela Ciurea, în întregul ei, adică şi motivată, nu a fost postată pe site-ul CSM, din oficiu. Aceasta este o informaţie de interes public, la cerere. Sunt şi hotărâri de acest gen care rămân secrete, astfel că ele nu pot fi date pe baza Legii 544/2001. Pentru hotărârea de excludere din magistratură a doamnei Angela Ciurea au fost la CSM două solicitări în baza Legii 544/2001, una mai veche şi una de săptămâna aceasta.

Nici unul dintre solicitanţi nu a fost Elena Udrea. Dar este important să reţineţi că din momentul în care am livrat hotărârea către un solicitant, hotărârea este publică-publică, să spun aşa. Din acel moment nu poţi să ştii încotro se îndreaptă", ne-a declarat ieri judecătoarea Cecilia Morariu, purtătorul de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii. "În hotărâre se face doar vorbire despre listeningul convorbirilor telefonice, precizându-se nişte date când discuţiile au avut loc, dar nicidecum nu se regăseşte conţinutul acestor convorbiri. Singura persoană căreia Consiliul i-a dat întreg dosarul, este avocatul doamnei Ciurea, îndreptăţită să-l primească.

Prin recursul declarat împotriva Hotărârii, dosarul întreg se regăseşte şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", ne-a precizat sursa citată. Cum deja ştim că la instanţa supremă nu a fost nici o solicitare, nici măcar de studiere a dosarului, reiese faptul că Elena Udrea nu putea deţine legal decât hotărârea CSM. Listeningul efectiv, stenogramele, ca atare, ale convorbirilor dintre procuroarea Angela Ciurea şi avocatul Alexandru Chiciu şi orice alt document din dosarul Ciurea nu puteau fi obţinute legal nici de la serviciul secret care a executat interceptările, nici de la CSM. Iar la instanţă nu s-a cerut aşa ceva.

Variantele care rămân sunt: dacă Elena Udrea are documente de acest gen, atunci fie le-a primit chiar de la împricinaţi, fie le-a primit pe sub mână de la persoane care lucrează în instituţiile implicate (CSM, parchet, serviciul secret care a efectuat interceptările, instanţa supremă). Joi, CSM a anunţat că nu au existat cereri pe Legea 544/2001 care să aibă ca obiect furnizarea unor documente din dosarul disciplinar privind excluderea din magistratură a lui Ciurea şi că nu a furnizat nici unei persoane astfel de informaţii.
● Violeta Fotache