De ce s-au tipărit 22 milioane de buletine de vot?

Jurnalul Naţional a aflat din surse oficiale că pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie au fost tipărite milioane de buletine de vot în plus decât era necesar. În aceste condiţii, solicităm public Guvernului, Biroului Electoral Central şi Autorităţii Electorale Permanente să explice de ce au fost tipărite 22 milioane de buletine de vot, dacă au fost folosite toate şi ce s-a întâmplat cu cele neutilizate.

Numărul foarte mare de buletine tipărite în plus ridică serioase semne de întrebare privind corectitudinea alegerilor, în condiţiile în care sondajele preelectorale indicau un absenteism masiv şi nici la alegerile anterioare românii nu s-au înghesuit la urne. Iar rezultatele finale ale euroalegerilor sunt încă un argument în acest sens. Din cei 18,2 milioane de români cu drept de vot, s-au prezentat la urne puţin peste 5 milioane. Deci 17 milioane de buletine de vot au fost tipărite în plus, creând premisele unei fraude electorale majore. Cu alte cuvinte, folosirea totală a buletinelor de vot tipărite în plus şi contabilizarea în procesul electoral ar însemna vicierea substanţială a rezultatului alegerilor, atât în ceea ce priveşte prezenţa la urne, cât şi a procentelor obţinute de partide. Iar un prim semnal a venit la scurt după închiderea urnelor, la Suceava. Astfel, într-o secţie de votare din comuna Preuteşti au fost găsite în urnă cu 228 de buletine de vot mai multe decât numărul de alegători. În urma verificărilor s-a constatat că la secţia de votare nr. 421 din Preuteşti au votat 515 persoane, din care 476 de persoane înscrise pe listele permanente şi alte 39 pe liste suplimentare. La numărătoare, însă, au fost găsite 743 de buletine de vot, cu 228 de buletine de vot în plus. Ceea ce înseamnă cu 50% mai multe buletine decât votanţi.

CE-AU CĂŞTIGAT PE O PARTE AU PIERDUT PE ALTA
Ministerul Admnistraţiei şi Internelor (MAI)  ar putea avea oareşce explicaţii. Printr-un comunicat de presă MAI anunţa la mijlocul lunii mai că vor fi tipărite 20.555.496 buletine de vot, 17.239.794 timbre autocolante şi 91.835 ştampile cu menţiunea "Votat". Necesarul de buletine de vot şi timbre autocolante a fost stabilit avându-se în vedere numărul cetăţenilor cu drept de vot, respectiv al alegătorilor posesori de cărţi de identitate, centralizat la data de 1 martie 2009 de către Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, la care s-a adăugat procentul de 10% prevăzut de Legea 33/2007 cu completările ulterioare privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Sigur, ministerul are acoperirea legală, dar rezultatul alegerilor arată că a ignorat semnalele privind absenteismul la urne. Bucuria ministrului de Interne, Dan Nica, era că a făcut economie la bani. El anunţa că în acest an s-a cheltuit mai puţin de jumătate din suma folosită în anul 2007 pentru tipărirea buletinelor de vot.  Nica preciza că, deşi euro a crescut, a fost nevoie de 699.585,75 de lei pentru tipărirea buletinelor de vot necesare alegerilor pentru europarlamentarele din 7 iunie, în timp ce în anul 2007, tot pentru acelaşi tip de alegeri, a fost cheltuită suma de 1.436.470,07 de lei.  Preţul tipăririi unui buletin de vot a fost anul acesta de 0,034 lei, iar în 2007, de 0,07 lei.  Altfel spus, la tipărirea voturilor necesare procesului de votare pentru europarlamentarele de anul acesta s-a făcut o economie de 51,29% faţă alegerile europarlamentare din 2007. Dar vorba aceea, ce a câştigat pe o parte, a pierdut pe cealaltă.

Jurnalul Naţional cere oficial explicaţii de la autorităţi

Jurnalul Naţional a adresat ieri solicitări oficiale Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), Biroului Electoral Central (BEC) şi Autorităţii Electorale Permanente (AEP) prin care a cerut lămuriri despre milioanele de buletine de vot tipărite în plus.

Foto: Dragos Stoica / Editura Intact