Ce ar putea avea în comun România şi Hong-Kong? Hong-Kong, una dintre cele mai dezvoltate metropole ale lumii, cu zgârie nori, cu lumini ca de Crăciun tot timpul anului. Cum am putea cunoaşte un loc fabulos cum este Hong-Kong, cu bulevarde largi, dar şi cu străduţe pe care abia încap doi oameni plus tarabele cu mâncăruri tradiţionale; cu mall-uri cu atâtea etaje încât nu ţii minte câte sunt sau zecile de mii de magazinaşe cu produse artizanale cum ar fi statuete şi bijuterii din jad, din mătase, din făină de orez şi aşa mai departe?
Ei bine, marca poştală ar fi una dintre soluţii. La 24 noiembrie 2011 a fost introdusă în circulaţie emisiunea comună de mărci poştale România – Hong-Kong. Două frumuseţi, care nu fac altceva decât să te îndemne să cunoşti mai bine cele două locuri de pe pământ: România şi Hong-Kong.
Ideea centrală a acestei emisiuni este promovarea tradiţiilor celor două popoare şi cunoaşterea reciprocă a acestor tradiţii.
Emisiunile comune de mărci poştale sunt realizate de Romfilatelia, societatea specializată în emiterea şi comercializarea mărcilor poştale româneşti, din dorinţa de a contribui la promovarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi alte ţări, având ca tematică subiecte legate de tradiţii, istorie, cultură etc. Unele emisiuni pot fi asociate şi cu aniversări de relaţii diplomatice, dar nu obligatoriu.
De ce Hong-Kong? A mai existat o colaborare fructuoasă cu China – proiectul filatelic comun România – Republica Populară Chineză: „Obiecte lăcuite şi ceramică”, derulat în anul 2004. Prietenia tradiţională dintre poporul român şi cel chinez, dar şi bunele colaborări avute cu misiunile diplomatice au condus la iniţierea unui nou proiect filatelic comun, şi anume introducerea în circulaţie în data de 24 noiembrie 2011 a emisiunii comune de mărci poştale România – Hong Kong, informează Romfilatelia.
Marca poştală s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, un mijloc atractiv şi eficient de educare şi promovare. Mărcile din povestea noastră sunt foarte... colorate şi inedite pentru fiecare „cealaltă parte” a globului terestru.
Astfel, prin emisiunea comună de mărci poştale din noiembrie, Romfilatelia a adus în atenţia pasionaţilor, şi nu numai, două meşteşuguri tradiţionale din cele două ţări: încondeiatul ouălor pentru România, respectiv lucratul figurinelor în făină de orez pentru Hong-Kong. Păstrat din vechime în tradiţia românească – încondeiatul ouălor reprezintă o mărturie a continuităţii datinilor şi obiceiurilor întâlnite pe meleagurile româneşti şi dedicate Sfintelor Paşti. Simbolurile vizibile pe suprafaţa ouălor încondeiate (Soare, Lună, cruce etc.), imaginile care reproduc elemente din natură (plante, animale), motive ale artei populare folosite la ţesături şi covoare (frunza, spicul, Soarele) sunt îngrijit alese şi armonizate pentru a face din oul obişnuit un obiect de artă.
Ouăle se încondeiază folosindu-se fie procedeul cu ceară colorată, fie cu vopsele. Într-o altă variantă, suprafaţa ouălor poate fi ornată cu mărgele colorate (lipite cu adeziv). Oul alb, golit de conţinut, se acoperă cu ceară pe zonele care în final vor fi albe. Se scufundă în vopseaua aleasă (culoarea cea mai deschisă), se scoate şi după uscare se aplică din nou ceară pe zonele care nu trebuie să primească vopseaua următoare. Procedeul se repetă, încheindu-se cu scufundarea în cea mai intensă culoare. Conform unei legende, ouăle roşii simbolizează sângele jertfei supreme a Mântuitorului. Ouăle, frumos ornate sau încondeiate, exprimă bucuria Învierii lui Hristos, optimismul şi speranţa reînvierii naturii în primăvara Sfintelor Paşti.
Figurine din făină de orez. Figurinele din făină de orez aparţin unui meşteşug chinezesc străvechi foarte apreciat, existând încă din perioada dinastiei Tang (sec. VI-X d.Hr.). În timpul acestei dinastii, cultura Chinei devine înfloritoare, în această perioadă apărând cei mai mari poeţi ai ţării şi nenumărate şcoli de pictură. Totodată, arta tradiţională chineză se dezvoltă rapid în toate zonele. Cu pricepere deosebită şi îndemânare, din cocă din făină de orez, meşteşugarii chinezi reînvie imaginea eroilor legendari ori a dragonilor, colorându-i în nuanţe care să-i transforme în personaje asemănătoare celor vii. Un pieptene, o foarfecă mică, câteva aşchii de bambus şi un ac din os sunt instrumentele folosite de obicei la crearea acestor figurine. Arta meşteşugului adună la un loc frământatul manual, tăierea şi asamblarea fiecărei bucăţi de cocă. Unul dintre cele mai întâlnite simboluri care se regăseşte în multitudinea de figurine, este capul de leu, el fiind considerat ca aducător de noroc şi bunăstare. Timbrele emisiunii de mărci poştale ilustrează simplu şi instructiv arta celor două meşteşuguri.
-
Associated Press face o scurtă prezentare a participanţilor favoriţi la Eurovision 2012. Printre aceştia şi trupa Mandinga, a cărei voce feminină este "înfocata" Elena Ionescu. Potrivit jurnaliştilor de la AP, prin melodia pe care o interpretează, Mandinga se vrea a fi exotică, textul piesei fiind scris în spaniolă şi engleză, agenţia... -
Din cauza neîncrederii în stabilitatea băncilor, grecii au miliarde de euro ascunşi în case, prin dulapuri, lăzi frigorifice, sub podea sau sub saltea, scrie Reuters. Mai mult, se pare că hoţii îşi vor partea lor din această bogăţie, uşor de transportat şi aproape imposibil de recuperat. Recesiunea din Grecia s-a... -
Un copil în vârstă de cinci ani din judeţul Gorj a murit după ce a fost lovit de o vacă din curtea părinţilor săi, animalul speriindu-se din cauza furtunii, scrie Mediafax. Conform purtătorului de cuvânt al Poliţiei Gorj, subcomisar Daniel Tică, joi noapte băiatul, din localitatea Stăneşti, a ieşit din casă pentru a merge la...
- Secetă de 44 de ani pentru Dinamo! » "Cîinii" nu au mai învins Rapidul în finală din 1968
- Sondaj pe Bute-Froch » Andy Murray a lansat o întrebare pe twitter despre meciul dintre român şi englez
- Regina roşie » Rusia a devenit noua campioană mondială la hochei pe gheaţă
- Cele 7 secrete ale stăpînirii CFR » Cum au cîştigat ardelenii campionatul şi de ce domină de 5 ani fotbalul românesc
wall-street.ro




jurnalul.ro pe mobil
jurnalul.ro pe twitter
jurnalul.ro pe facebook
Abonare flux RSS
Abonare Ediţie tipărită

