Familia regală, în imagini: Şi regii au fost copii

Alungată de pe tron în penultima zi a anului 1947 şi împinsă în uitare şi blam aproape cinci decenii, familia regală a României pare a-şi lua astăzi o nespe­rată revanşă. Trebuie că interesul public faţă de tot ce-a însemnat regalitatea la români se situează la cote considerabile, de vreme ce editorii tipăresc constant fragmente din viaţa regilor, reginelor, principilor şi principeselor care-au dat strălucirea României Mari. De departe, Regina Maria reprezintă ceea ce s-ar chema astăzi un „fashion icon” pentru casa regală de la Bucureşti. Termen poate prea cu iz de reviste glossy pentru-a fi lipit unui cap încoronat, dar cu siguranţă a doua regină a românilor, frumoasă, inteligentă, şarmantă şi în pas cu timpurile, nu s-ar supăra.

Însă nu doar Regina Maria a fost iubită de fotografi.

Două recente albume se adaugă la deja bogata zestre imagistică a monarhiei la români. „Familia regală. O istorie în imagini”, catalogul unei expoziţii realizate de Muzeul Naţional de Istorie a României editat de Editura Cetatea de Scaun din Târgovişte şi „România regelui Carol I”, apărut la Noi Media Print, arată publicului ce-ar vrea să vadă, iar astăzi prea rar are ocazia: eleganţă, stil, serenitate, zâmbet, serio­zitate, rigoare, efervescenţa începuturilor, speranţa într-un viitor mai bun. Familia regală s-a identificat cu România unde toate erau de făcut, monarhi şi ţară, zâmbind în faţa aparatului de fotografiat.

„Familia regală. O istorie în imagini” alocă un mănunchi de fotografii fiecărui membru al Casei Regale. În natură, la biroul de lucru, în plimbare prin pădurile din jurul Peleşului, în vizite prin ţară, la ce­remoniile oficiale din Sala Tronului din palatul de la Bucureşti, citind, visând, după cum au dictat împrejurările, gusturile, măiestria fotografilor care au avut privilegiul de-a imortaliza regii şi reginele României, precum şi pe urmaşii lor. Pentru că, nu-i aşa, şi regii au fost copii. Amintitul album nu omite astfel de ima­gini, ale viitorilor monarhi aflaţi la vârsta jocurilor şi-a rugăminţilor pentru cheseaua de dulceaţă. Înainte de-a fi întregitorul României, mai înainte chiar de-a se urca pe tron, Ferdinand de Hohenzollern a fost tatăl micului Carol. Dintr-o fotografie reprodusă în album, viitorul rege-playboy, pe-atunci în vârstă de doar câteva luni, zâmbeşte ghiduş din braţele tatăului său. Pe care, peste ani, nu va ezita să-l amărască, făcând năzbâtii deloc copilăreşti. Dar în 1894, la vremea primelor fotografii, era doar un copil drăgălaş.

Şi ceilalţi prunci regali s-au bucurat de atenţia aparatului de fotografiat. Singuri sau câte doi, cu părinţii, cu bunicii ori cu guvernanta Mary Green. La rându-le viitoare regine, prinse în tumultul celui de-al douăzecilea secol, principesele Elisabeta şi Maria erau în 1903 nişte copile fericite, blonde şi gracile. Cum moartea nu alege, prin tragice momente a trecut cuplul regal al României în octombrie 1916, când principele Mircea s-a dus la îngeri după numai patru ani de viaţă. Îndurerata familie s-a consolat probabil cu fotografiile micului prinţ, un copil vesel, zâmbitor şi pus pe şotii, aşa cum apare el în fotografiile făcute alături de sora lui, principesa Ileana, în studioul fotografului Franz Mandy, în grădină, cu aceeaşi Ileana şi guvernanta englezoaică sau în braţele mamei sale.

Atelierul fotografic „Julietta” i-a avut în multe rânduri oaspeţi pe membrii familiei regale. La acel studio a fost dus de părinţi şi bunici şi atât de încercatul Mihai I. Cele mai timpurii ima­gini ale viitorului rege reproduse în album datează din 1923, după numai doi ani de la venirea pe lume. Micul prinţ aşezat artistic în faţa unei table de şah sau mângâind un căţel inconştient cel mai probabil de onoarea ce i se face, toate aceste decoruri au fost inspirat create de artiştii fotografi pentru a recompune imaginea unei copilării fericite. Tot la „Julietta” a fost făcută şi una dintre fotografiile care-ar putea fi înscrise în competiţiile de gen: Regina Maria, împreună cu principele Mihai în 1925, imagine care a putut fi admirată ulterior sub formă de carte poştală. Acestea şi multe alte fotografii-document sunt cuprinse între copertele albumului „Familia regală. O istorie în imagini”.

Cărţi poştale valorifică şi albumul „România lui Carol I”. Fără a fi un album de familie propriu-zis, ca precedentul, acesta din urmă se axează mai cu seamă pe opera primului rege al românilor. Surprins, la rândul lui, „în ipostaze mai mult sau mai puţin protocolare”, după cum şi-au intitulat respectiva secţiune editorii albumului. Mai mult protocolare, pentru că marţial era Carol I şi-n somn, nu doar în faţa apara­tului de fotografiat, îl ironiza fin soţia sa, regina-poetă Carmen Sylva. Mai puţin protocolar apare regele Carol şezând pe iarbă, dar după companie – un ofiţer al armatei române, şi după peisaj – câmpul nesfârşit, tot treburi serioase trebuie să-l fi scos din liniştea palatului.

Şi dacă preţ de o clipă ochii grăbiţi ai privitorului se-opresc peste frumoasele imagini ale regilor şi reginelor României, poate că zbaterea lor pentru ţară nu va fi fost în zadar.