FAULT ÎN SĂNĂTATE - Salvările private, lovite pe la spate

Un proiect de ordin elaborat de Ministerul Sănătăţii Publice încearcă să "scoată din joc" principalii competitori ai sistemului public de ambulanţă şi ai SMURD de pe piaţa asistenţei medicale de urgenţă. Mizând pe singurul atribut de necontestat al serviciilor publice – gratuitatea, oficialii MS "dau la gioale" firmelor de ambulanţă privată.

Un proiect de ordin elaborat de Ministerul Sănătăţii Publice încearcă să "scoată din joc" principalii competitori ai sistemului public de ambulanţă şi ai SMURD de pe piaţa asistenţei medicale de urgenţă. Mizând pe singurul atribut de necontestat al serviciilor publice – gratuitatea, oficialii MS "dau la gioale" firmelor de ambulanţă privată.

Proiectul de ordin, ce s-a aflat în dezbatere publică până la sfârşitul săptămânii trecute, a stârnit revolta celor care operează servicii medicale de urgenţă private, pentru că, spun ei, actul normativ încalcă atât câteva legi
în vigoare, cât şi Constituţia României. În plus, am putea adăuga, şi unele drepturi ale pacientului.

SUB RECLAMA TA VREAU RECLAMA MEA
Una dintre prevederile noului ordin este aceea că ambulanţele private ar trebui să poarte inscripţii vizibile, care să informeze oamenii despre faptul că serviciile lor nu sunt gratuite. O regulă de bun-simţ, dacă n-ar fi urmată de o obligaţie absurdă – "Serviciile private comerciale de ambulanţă au obligaţia de a menţiona în scris, imediat sub numărul de apel afişat lateral dreapta, lateral stânga şi pe uşa/uşile din spate urmă­toarele: (...) Faptul că numărul de apel şi/sau consultaţia sunt contra cost, prin afişarea următoarei fraze sub numărul de apel: «Numărul de apel este un număr privat şi serviciile oferite sunt contra cost. Pentru asistenţă publică de urgenţă sunaţi la 112»".

"Considerăm că aceasta este o modalitate de reclamă mascată pentru serviciul public 112. Constituţia României prevede că statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale (...). Proiectul de act normativ se vrea o îngrădire a activităţii economice a agenţilor economici care prestează servicii medicale de urgenţă şi de prim ajutor calificat, atât timp cât se impune în mod abuziv o poziţie dominantă pe piaţă a unui serviciu, prin recurgerea la fapte anticoncurenţiale", este de părere dr Eduard Sersea, administratorul Ambulanţei BGS.

La rândul său, dr Laurenţiu Luca, de la Ambulanţa PULS, e de acord cu inscripţionarea maşinilor, dacă "totul s-ar face echitabil". "Ideea e bună, dar e pusă în practică greşit. Sunt de acord că publicul trebuie corect informat, însă, la acest capitol, Ministerul Sănătăţii ar trebui să ceară şi modificarea Legii audiovizualului. Adică, SMURD şi 112 pot face campanii pe radio şi tv, reclame şi tot ce vor. Noi, în schimb, nu avem voie să ne promovăm în audiovizual. Dacă ne-am face reclamă, oamenii ar fi mai uşor informaţi, decât dacă am picta maşinile", crede Luca.

Subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr Raed Arafat, spune că nu este vorba despre concurenţă neloială. "Statul nu face reclamă la 112. Acesta este numărul european de urgenţă, iar cei care au ambulanţe private sunt obligaţi să îl afişeze ca să evite să sune lumea la ei fără să ştie că sunt servicii cu plată. Nu concurează statul cu privatul, statul este obligat să informeze oamenii." Nu cunoaşte toată lumea numărul de urgenţă 112? "Nu-i vorba despre asta. E vorba despre faptul că omul vede o maşină în trafic, pe ea scrie «Ambulanţa» şi are un număr de telefon. Trebuie informat că acel număr şi acele servicii costă", explică Arafat.

Mergând pe aceeaşi logică, poate că pacienţii ar trebui să fie corect informaţi şi cu privire la serviciile ambulanţei pu­blice – "Acest serviciu este gratuit. Poate dura şi o oră până ajungem la dvs. Dacă vreţi un serviciu mai rapid, apelaţi o ambulanţă privată".

Dr Florin Rusu, de la BIO-MEDICA, afirmă că "sistemul privat a fost bun şi a adus mult ajutor în perioada în care nu exista SMURD. Acum, pentru că e competitiv, cei din minister urmăresc să-l desfiinţeze prin orice mijloace. O să ne îngrădească atât de mult, încât o să sfârşim prin a renunţa la activitate. Mi se pare complet aiurea să trec pe maşină faptul că sunt un serviciu contra cost şi să îi îndrum pe oameni la 112".

LA STAT, CU FORŢA
"În cazul apelării serviciilor private comerciale pentru cazuri de urgenţă pentru care apelantul nu este dispus să achite costul solicitării, dispeceratul serviciului privat va prelua solicitarea integral împreună cu numărul de contact al apelantului şi va comunica solicitarea dispeceratului medical public sau celui integrat prin numărul de apel unic 112, informând apelantul de acest demers", este prevăzut în art. 1, pct. I.2. lit. D din noul Ordin. "Este o prevedere justă, explică dr Raed Arafat. Nu e normal ca atunci când omul nu are bani să plătească ei să spună  nu venim şi să închidă. Dacă pacientului, după acel apel, i se termină bateria la telefon? Sau dacă a sunat din greşeală la serviciul privat? În primul rând, noi trebuie să protejăm populaţia", precizează subsecretarul de stat.

Dr Laurenţiu Luca, de la PULS, spune că atunci când pacientul contactează dispeceratul ambulanţei private este informat asupra costurilor. "Dacă nu pot plăti şi refuză serviciile noastre, îi informăm că există 112 sau alte firme de ambulanţă privată. Mi-e greu să cred însă că cei care apelează la noi iau în considerare, ca alternativă, serviciul public. Cum pot eu să-i preiau solicitarea şi să o transmit mai departe la 112? Dacă el vrea să găsească un alt serviciu, tot privat, cu preţuri mai mici ca ale mele? Şi apoi, faptul că o persoană îţi dă datele sale personale e un acord de voinţă al acesteia. Nu cred că legea privind protecţia datelor îmi permite să le transmit eu mai departe, fie şi la 112", spune dr Luca.

"E o impresie falsă că un pacient care apelează 112 beneficiază de gratuitate. De fapt, serviciile medicale de stat sunt suportate din banii noştri, ai contribuabililor", spune şi dr Eduard Sersea, de la Ambulanţa BGS.

"Serviciul public de ambulanţă şi SMURD-ul sunt pregătite să ia toate urgenţele? Nici acum nu fac faţă, dar cu un număr suplimentar de solicitări ve­nite de la noi...", e de părere dr Florin Rusu, de la BIO-MEDICA.