Flacăra discordiei s-a împotmolit în Franţa

PREMIERA NEDORITA ● Torţa olimpică, stinsă de trei ori la Paris
Semn de rău augur pentru Jocurile Olimpice din acest an, de la Beijing? Deocamdată, ieri, la Paris s-a petrecut nemaivăzutul în istoria Olimpiadei: flacăra olimpică a fost stinsă de trei ori, iar parcursul său către destinaţie a înregistrat întârzieri.


Parcursul torţei olimpice de-a lungul capitalei franceze a fost marcat, ieri, de o serie de incidente grave, provocate de manifestanţii protibetani, antrenând stingerea flăcării olimpice de trei ori în cursul zilei. O premieră nedorită pentru Jocurile Olimpice, înregistrată într-o ţară care a pierdut organizarea lor în acest an. Imagini nemaivăzute, cu sportivi purtând o torţă stinsă, manifestanţi săltaţi de poliţie, drapel cu cătuşe, pe post de cercuri olimpice, acestea au marcat ziua de ieri, în ciuda unui dispozitiv de securitate impresionant angajat în asigurarea liniştii şi bunei desfăşurări a ceremoniei.

Cinci persoane, dintre care unul este din partea Partidului Ecologist (Verzii), care transportau un extinctor, au fost reţinute de poliţie în cursul multiplelor incidente care au început chiar înaintea plecării flăcării spre Turnul Eiffel, simbol al Capitalei Franţei.


CONFUZIE. Interesant a fost, însă, chiar episodul relatării incidentelor de la Paris, agenţia de presă franceză France Presse anunţând stingerea torţei abia la câteva zeci de minute după ce agenţiile de presă occidentale precum AP, Reuters, dar şi posturi de televiziune renumite, cum ar fi CNN şi Sky News, cu difuzare mondială, anunţau evenimentul. La minute bune distanţă, AFP difuza un anunţ al Prefecturii pariziene, care preciza că "flacăra olimpică a fost stinsă la ora 11:30 GMT din motive tehnice, în apropierea sediului France Televisions”.


MEDIATIZARE DIFERITA. La rândul său, jurnalul televiziunii publice chineze, care are cea mai mare audienţă, a anunţat doar plecarea flăcării olimpice spre Paris, fără a evoca incidentele din Capitala Franţei, după ce în cursul zilei de duminică a "scăpat” pe post incidentele înregistrate la Londra, când a fost adusă flacăra olimpică. Ieri, televiziunea a pomenit trecerea prin Paris a flăcării, pe undeva, pe la mijlocul buletinului de ştiri, prezentând imagini cu fostul atlet francez Stéphane Diagana ieşind din Turnul Eiffel, precizează AFP. Nici un post de televizine chinez nu a transmis în direct etapa pariziană a trecerii flăcării Jocurilor Olimpice de la Beijing.


INCIDENTELE. Câteva persoane au încercat în jurul orei 12:00 GMT să stingă flacăra olimpică, dar au fost îndepărtate de forţele de ordine.

Lansat de Stéphane Diagana, periplul, care urma să aducă flacăra la stadionul Charléty, pe un traseu de 28 de kilometri, a fost întrerupt mai întâi pe malul stâng al Senei, în timp ce convoiul se deplasa în direcţia Issy-les-Moulineaux (sud-vestul Parisului), după ce a ieşit din perimetrul de securitate. Ştafeta a fost ulterior întreruptă din nou. Pe fondul protestelor, autorităţile au decis stingerea torţei şi urcarea ei într-un autocar. După scurt timp a fost reaprinsă şi ştafeta a continuat pe străzile Parisului. Cursa nu a durat mult timp şi, din cauza continuării protestelor, flacăra a fost stinsă din nou, iar torţa a fost urcată în acelaşi autocar. Trei militanţi ai organizaţiei Reporteri fără Frontiere (RSF) s-au legat cu lanţuri de structura metalică a Turnului Eiffel, arborând un drapel de culoare neagră pe care, în locul simbolului jocurilor olimpice, erau vizibile cătuşe. Legarea cu lanţuri a complicat intervenţia pompierilor, la înălţimea de 75 de metri deasupra solului. Pompierii au intervenit la ora 13:40 şi au reuşit să îi dezlege pe cei trei protestatari după aproximativ o oră. Intervenţia şi reţinrea celor trei protestatari de către poliţie s-au desfăşurat fără incidente.


EŞECUL ORGANIZATORILOR. Stingerea torţei olimpice este un eşec al organizatorilor, în condiţiile în care flacăra - "simbolul păcii" - ar trebui să rămână aprinsă pe traseul în jurul lumii.

Capitala Tibetului, Lhasa, a fost scena unor proteste violente declanşate la 14 martie de călugării budişti faţă de regimul autoritarist chinez, care a recurs la măsuri dure de represiune. China susţine că 19 protestatari au murit în violenţele din Lhasa, în timp ce guvernul tibetan în exil a anunţat 140 de victime.

Escala pariziană a flăcării a declanşat o polemică aprinsă în lumea sportivă, dar şi cea politică şi în rândul opiniei publice. În Franţa, organizaţia Reporteri fără frontiere (RSF) se află în centrul dezbaterii, dar şi al organizării protestelor de ieri.


PREGATIRI. Deja debutul voiajului flăcării olimpice, pe muntele Olimp din Grecia, n-a fost dintre cele mai liniştite. În ciuda locului ales cu grijă şi a trupelor de elită plasate strategic, câţiva membri ai asociaţiei Reporteri fără frontiere au reuşit să perturbe ceremonia de aprindere a torţei. La 24 martie, în timp ce reponsabilul chinez cu organizarea JO îşi ţinea discursul, trei persoane au ţâşnit din public şi s-au repezit spre orator. Unul dintre ei ţinea un afiş pe care scria:”Boicotaţi ţara care calcă în picioare drepturile omului”, iar din public cineva a strigat "Libertate”. Cei trei au fost reţinuţi de forţele de ordine, dar a doua zi au fost eliberaţi. La ieşirea din arest, unul dintr ei a avertizat:”Vom continua acest tip de acţiuni până pe 8 august”.


MILITANT VECHI. Numele lui este cunoscut: Robert Menard ocupă cu regularitate mediile franceze şi străine, militând pentru apărarea libertăţii de expresie a jurnaliştilor. Este fondatorul şi directorul asociaţiei Reporteri fără frontiere, creată în 1985. Angajamentul său în protestele contra Guvernului chinez nu e nou, acum 18 ani deja Menard denunţa situaţia jurnaliştilor chinezi. "Jurnaliştii care s-au aventurat să ceară un pic de democraţie s-au trezit la închisoare”, declara el. Scopul RSF este să denunţe toate regimurile care nu respectă libertatea presei, indiferent dacă e vorba sau nu de dictaturi.


CACOFONII POLITICE. Sâmbătă, secretarul de stat Rama Yade susţinea într-un interviu pentru Le Monde că preşedintele francez Nicolas Sarkozy va participa la deschiderea JO numai dacă regimul din China va respecta trei condiţii: eliberarea deţinuţilor politici, publicarea adevărului despre evenimentele din Tibet şi deschiderea unui dialog cu Dalai Lama. Imediat după apariţia interviului, Rama Yade a fost nevoită să convoace o conferinţă de presă în care să dezmintă faptul că a folosit termenul "condiţii”, declaraţie contrazisă de jurnaliştii de la Le Monde. Sarkozy a spus la începutul lui martie că toate opţiunile rămân deschise însă, dat fiind faptul că în momentul deschiderii JO, Franţa va prezida UE, hotărârea va trebui luată la nivel european.

Dupa aprinderea tortei, în templul Herei de pe muntele Olimp din Grecia, marea preoteasă intră în anticul stadion olimpic şi înmânează flacăra primului alergător. Atletul trece apoi prin faşa mormântului unde este conservată inima francezului Pierre de Coubertin, părintele JO moderne. Anul acesta, până la intrarea pe pământ chinez, flacăra trebuie să poposească în 21 de oraşe din lumea întreagă. Însă la 112 ani de la primele JO moderne, o torţă s-a stins la Paris, oraşul în care s-a născut iniţiatorul jocurilor, baronul de Coubertin. Idealul JO, aşa cum îl vedea Coubertin, era accesul la libertate şi egalitate simbolizat prin lupta sportivă. Întrebarea pusă de manifestanţi este dacă azi JO mai simbolizează acest ideal democratic?

Se spune că flacăra olimpică este concepută pentru a suporta vântul, ploaia sau lipsa oxigenului. Dar nu şi pentru a rezista manifestaţiilor pariziene pentru drepturile omului. "Pentru raţiuni de securitate”, după afirmaţiile Prefecturii din Paris, simbolul idealului olimpic a trebuit stins, dispozitivul de securitate demn de protecţia unui şef de stat dovedindu-se insuficient.

Ştafeta olimpică în care flacăra este adusă din Grecia până pe stadionul unde se vor desfăşura jocurile există din 1939, însă periplul ei prin lume, cu escale în câteva oraşe nu a mai fost pus în practică decât în 2004 când JO s-au întors la Atena după 108 ani de existenţă.

După părerea organizatorilor manifestaţiilor de protest, asociaţii pro-Tibet şi Reporterii fără Frontiere, acţiunea lor a fost un succes. Au reuşit să penetreze zidul de tăcere al regimului de la Beijing şi să determine televiziunea chineză să relateze despre protestele de la Londra şi Paris. Chiar şi Jacques Rogge, preşedintele CIO aflat în vizită la Beijing, a decis să rupă tăcerea şi să ceară "o rezolvare paşnică a crizei din Tibet”, condamnând însă în acelaşi timp "utilizarea violenţei” ca incompatibilă cu spiritul olimpic.

Pentru organizatorii trecerii torţei olimpice prin Paris manifestarea a fost un eşec. Cei 4.000 de poliţişti şi jandarmi nu au reuşit să protejeze flacăra, iar Comitetul Olimpic şi sportivii participanţi la ceremonie nu au reuşit să convingă protestatarii cu insignele lor cu inelele olimpice deasupra cărora scrie:”Pour un monde meilleur, France 2008” ar constitu o luare de poziţie fermă în favoarea respectului dreptului omului în China.

Organizatorii mai spun că flacăra olimpică nu a fost stinsă, ci e vorba doar de o torţă. Flacăra olimpică e păstrată de către trei gardieni ai JO într-o lanternă de securitate care urmează convoiul şi care are rolul de a reaprinde torţa în caz de incident aşa cum s-a întâmplat azi în apropierea podului Garigliano din Paris. Aşa se face ca în mod miraculos o a doua flacără a apărut în mâinile ex-campionului de judo David Douillet.

Chiar şi aşa, manifestanţii pot să declare "misiune îndeplinită la Paris” şi să "predea ştafeta” celorlalte oraşe care aşteaptă flacăra discordiei:

• 9 Aprilie 2008: San Francisco
• 11 Aprilie 2008: Buenos Aires 
• 13 Aprilie 2008: Dar es Salaam 
• 14 Aprilie 2008: Muscat
• 16 Aprilie 2008: Islamabad 
• 17 Aprilie 2008: New Delhi 
• 19 Aprilie 2008: Bangkok
• 21 Aprilie 2008: Kuala Lumpur 
• 22 Aprilie 2008: Djakarta
• 24 Aprilie 2008: Camberra 
• 26 Aprilie 2008: Nagano
• 27 Aprilie 2008: Séoul
• 28 Aprilie 2008: Pyongyang 
• 29 Aprilie 2008: Ho Chi Minh City 
• 2 Mai 2008: Hong Kong
• 3 Mai 2008: Macao