FLAGRANT - Mafia fondurilor europene fură banii ţăranilor

România este singura ţară din UE care, în primul an după integrare (2007 ), nu a accesat nici măcar un euro din fondurile europene. În schimb, şi-a virat cota de 1,1 miliarde de euro la bugetul UE. Realitatea e că accesul la aceste fonduri este "filtrat" de o mafie formată chiar din cei plătiţi de statul român pentru a-i ajuta pe investitori să-şi întocmească proiec­tele şi să primească banii.

România este singura ţară din UE care, în primul an după integrare (2007 ), nu a accesat nici măcar un euro din fondurile europene. În schimb, şi-a virat cota de 1,1 miliarde de euro la bugetul UE. Realitatea e că accesul la aceste fonduri este "filtrat" de o mafie formată chiar din cei plătiţi de statul român pentru a-i ajuta pe investitori să-şi întocmească proiec­tele şi să primească banii.

"Cota" mafioţilor este de minimum 5% din fondurile aprobate. Pentru aceasta ei folosesc fel de fel de tertipuri, cum ar fi acordarea de "consultanţă" la întocmirea şi aprobarea dosarului. Vă prezentăm azi un astfel de caz, în care este implicat un înalt funcţionar de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) – instituţia care are rolul determinant în accesarea fondurilor europene.

Tudor Biaciu este director interimar la Direcţia Inspecţii şi Supracontrol din cadrul APIA. O funcţie deosebit de importantă, Biaciu având printre obli­gaţiile din fişa postului şi pe aceea de a verifica modul în care funcţionarii APIA îşi fac datoria sau dacă aceştia au preocu­pă­ri şi activităţi incompatibile cu func­ţii­le pe care le deţin. Dar din documentele ajunse la redacţia Jurnalului Naţional re­iese că, în realitate, Biaciu este de fapt un "lup-paznic la stână", el dijmuindu-i pe cei care solicită fonduri, cerându-le cinci procente din valoarea acestora. Mo­da­litatea? Un contract încheiat de cel care solicită fondurile cu o firmă de consultanţă aparţinând, în acte, mamei lui Bia­ciu. Spunem "în acte", pentru că de fapt, potrivit datelor de la Registrul Comer­ţului, până în aprilie 2007 acţionar unic la firma în cauză era chiar Tudor Biaciu. Acesta i-a cedat mamei lui, Danielle Bia­ciu, toate părţile sociale, pentru a fi "aco­perit" la capitolul "incompatibilitate".

FIRMA LU’ MĂMICA
Modelul contractului de consultanţă între firma familiei Biaciu, SC Smart Learning and Consulting SRL, şi firma SC Divine Area SRL, care solicita fonduri pentru un "proiect de restructurare/re­conversie a viţei-de-vie pe un teren de 19 hectare, situat în comuna Năieni, judeţul Buzău", este elocvent pentru sistemul mafiot despre care vorbeam. Astfel, consultantul, adică mama şefului de la APIA, se obligă să obţină inclusiv avizele scrise de la... APIA, în vederea aprobării proiectului, şi să asigure toate serviciile de consultanţă clientului în relaţia cu... APIA, unde fiul ei taie şi spânzură. Şi asta nu numai în etapa "pregătirii documenta­ţiei", ci, aşa cum se precizează în contract, "pe toată perioada derulării proiectului".

BANII JOS!
La capitolul 4, litera A din contract este prevăzută şi plata pe care amărâtul de investitor va trebui să o achite "consultantului", adică bossului de la APIA, prin firma mamei sale: "Clientul este de acord să achite consultantului la data încheierii prezentului contract contravaloarea su­mei de 800 euro, la cursul BNR din ziua efectuării plăţii". Dar asta e un mi­zi­lic, pentru că iată ce prevede contractul la acelaşi capitol, puţin mai jos, la litera B: "Clientul este de acord să plătească consultantului, la data aprobării de către APIA a dosarului de ajutor pentru res­truc­turare/reconversia viţei-de-vie, depus de consultant, 5% din valoarea sumei aprobate la plată de către APIA către client, reprezentând comisionul de succes perceput de consultant".

E lesne de presupus că bossul de la APIA va avea grijă ca dosarul să fie vizat "o­perativ", dar mai ales ca suma "aproba­tă" de APIA să fie cât mai mare, pentru ca şi comisionul lui, pardon, a mamei lui, să fie cât mai substanţial. Surse din Mi­nis­terul Agriculturii ne-au declarat că "me­toda Biaciu" este aplicată de mulţi al­ţi angajaţi, nu numai din structurile APIA, ci şi din alte instituţii, precum Mi­nis­­terul Agriculturii, Ministerul Finan­ţe­lor etc.

APIA, O INSTITUŢIE-MAMUT
Înfiinţată în 2004, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, instituţia creată special pentru a derula aceste fonduri, are o schemă de personal uriaşă, cu nu mai puţin de 5.000 de angajaţi. Au fost înfiinţate 546 de funcţii publice de conducere în cadrul APIA, adică director general, directori generali-adjuncţi, şefi de fel de fel de direcţii, departamente etc. – funcţii plătite regeşte de la bugetul de stat. Pe lângă aparatul central, agenţia are 42 de centre judeţene şi alte 210 locale. Şi totuşi, această "armată" de funcţionari, bine plătită (salariile sunt de ordinul zecilor de mii de lei noi), nu a reuşit în 2007 să facă nici măcar demersurile necesare pentru a primi fondurile de la UE şi chiar o mare parte din cele alocate de Guvernul de la Bucureşti pentru
agricultură. Şi în acest an lucrurile se derulează cu destulă dificultate, doar o treime din dosarele depuse de investitori în prima parte a anului fiind şi aprobate.

ŞPĂGI LA ANGAJARE?
Sursele amintite ne-au mai declarat că mai-marii de la Ministerul Agriculturii, precum şi ceilalţi membri ai comisiilor care au făcut angajările de personal la APIA au băgat în buzunare bani frumoşi în urma acestei activităţi. Practic, şeful comisiei primea lista cu cei care urmau să fie declaraţi câştigători ai concursului şi aceştia erau, ulterior, angajaţi. Nu ar fi lipsit de interes ca organele abilitate să verifice câţi bani, dar şi alte bunuri aveau aceşti "examinatori", înainte de a face parte din aceste comisii şi câţi bani aveau după derularea examenelor de angajare. Pe de altă parte, instituţiile abilitate ar trebui să verifice cine se află în spatele firmelor de consultanţă, care încheie contracte cu cei îndreptăţiţi să primească fonduri europene, dacă există vreo legătură între aceste firme şi angajaţii APIA, ai Ministerului Agriculturii etc.

Potrivit Sindicatului Naţional APIA, Tu­dor Biaciu, care deţine doar ca interimar funcţia de director al Direcţiei Ins­pec­ţii şi Su­pracontrol, a încercat să măs­luiască con­c­ursul programat la data de 19-20 sep­tembrie a.c. pentru ocuparea acestui post important din cadrul APIA. Ca ur­ma­re, Sindicatul a formulat plân­gere penală împotriva lui Biaciu, în­re­gistra­tă la Parchetul de pe lângă Jud­e­că­to­ria Sectorului 2 Bucureşti cu nr. 1292/24.09.2008. Iată ce se arată în plângerea penală: "În con­diţiile specifice pentru participarea la con­curs era prevăzută o singură specia­li­zare: studii juridice –  specializarea lui Tu­­dor Biaciu, îngrădind făţiş dreptul ce­lor care au alte profiluri profesionale de a participa la concurs şi încălcând evident prevederile Le­gii 188/1999 privind statutul func­ţio­na­rilor publici şi ale HG 1209/2003 privind or­ganiza­rea şi dezvol­tarea carierei func­ţio­narilor publici, abro­­­gată de HG 611/2008, referitor la prin­­cipiile competiţiei deschi­se, transpa­ren­ţei, meritelor profesionale şi competenţei, precum şi cel al egalităţii ac­ce­sului la funcţiile publice, pentru fie­care cetă­ţean care îndeplineşte condiţiile le­gale". Pe de altă parte, autorii plângerii penale precizea­ză: "Acele condiţii res­tric­tive au fost trans­mise la ANFP chiar sub semnă­tura lui Biaciu Tudor, acesta profi­tând de re­la­ţia de prietenie cu directorul general al APIA, Gherghelaş Dan, care i-a dat mâ­nă liberă la tot felul de abuzuri în serviciu".

Potrivit contractului de consultanţă, mama boss-ului de la APIA, Danielle Biaciu, va încasa 800 de euro, plus 5% din valoarea fondurilor aprobate de... fiul său