Iubire româneascăîn zi de duminică

SÅRBÅTOARE ● Primăvara a sosit la Muzeul Satului
La Bucureşti, la Sat, a venit Dragobetele. O dată cu el, la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" şi-a făcut apariţia Primăvara. Ascunsă prin suflete, cântată din fluiere, strigată de toţii copiii, dorită de toţi iubiţii. Să nu uităm: "Dragobetele sărută fetele!"

SÅRBÅTOARE ● Primăvara a sosit la Muzeul Satului
La Bucureşti, la Sat, a venit Dragobetele. O dată cu el, la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" şi-a făcut apariţia Primăvara. Ascunsă prin suflete, cântată din fluiere, strigată de toţii copiii, dorită de toţi iubiţii. Să nu uităm: "Dragobetele sărută fetele!"

Duminică a fost sărbătoarea Iubirii cu nume românesc. Dragobetele, fiul Babei Dochia şi simbolul iubirii la români, a venit însoţit de Primăvară, anunţată oficial în Satul lui Gusti.


LUME, LUME. Vremea superbă şi sărbătoarea româneascăi-au scos pe bucureşteni din case. Destinaţia lor principală, după coada pe trei rânduri de la casa de bilete, pare să fi fost Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti". Aici, cu Jurnalul Naţional partener media şi sponsor, Muzeul a organizat o sărbătoare câmpenească. Meşteri populari şi cântăreţi din ţară, de folclor, şi nu numai, au încântat inimile miilor de vizitatori. Cu mic cu mare, bucureştenii s-au transformat iar în ţărani şi s-au bucurat de căldura Satului din Oraş şi de cea a Soarelui. Folclorul a avut reprezentanţi buni, teleormăneni cu glas de aur şi dansatori cu pas de foc. Folk-ul şi-a trimis şi el reprezentanţi de vază, Mircea Vintilă şi Mircea Bodolan fiind doar două nume de artişti deosebiţi. În centru se cânta, se juca, pe margine vizitatorii îi asediau pe meşteri. Fie că vindeau turtă dulce, mărţişoare, blănuri, covoare olteneşti, păpuşele, jucării din lemn, fluiere ori frumoase lalele, toţi meşterii au plecat, mai mult ca sigur, foarte mulţumiţi de cum le-a mers la târgul din zi de Dragobete.

Şi după ce au târguit frumuseţe de la meşterii populari, vizitatorii a

u creat ad-hoc poezii de dragoste, ca să-şi impresioneze... până la lacrimi persoana iubită.

 

IUBIŢI PE LIMBA VOASTRÅ La Muzeul Satului au fost în zi de duminică foarte mulţi tineri, foarte multe perechi, inimi unite sub iubire. Săruturi pătimaşe pe triluri de păsări, pe cântec de fluier, în satul românesc. Dragobetele a fost pentru cei ce simt şi iubesc româneşte, cei asemeni lui Mircea Bodolan, care spunea: "Iubesc Dragobetele, Valentine’s Day mă lasă rece".

Această "revoltă a dragostei" a celor cu suflet ştampilat cu sânge de român nu poate decât să bucure. E semn că tradiţiile noastre nu mor, măcar nu toate. Şi de acum încolo se iubeşte... româneşte. Şi e vremea de iubit. Afară, în case şi în suflete a venit primăvara. Şi viaţa, viaţa chiar renaşte. Vegetal, simbolistic, spiritual. A fost Dragobetele, a fost Ziua celor ce simt româneşte iubirea.

Cărţi-document

Frumoasa zi de primăvară a dat prilejul ca bucureştenii care au trecut măcar pentru o clipă pe la Muzeul Satului să plece acasă cu patru cărţi-document. "Cărţi care vorbesc despre identitatea poporului român, după cum spunea dna Paulina Popoiu, directorul general al muzeului, ca să aveţi ce arăta şi ce spune celor care vă vor întreba cine sunteţi voi, românii." Doamnele au fost cele care s-au remarcat în această frumoasă zi a dragostei româneşti, după cum observa academicianul Răzvan Theodorescu. "Costumul românesc de patrimoniu", lucrare realizată de dr Paulina Popoiu şi dr Doina Işfănoni. Un volum ilustrat cu imagini ale minunatelor costume populare din toate zonele etnografice ale României, care au fost scoase din lada de zestre a muzeului; "Nerej, un sat din străvechiul ţinut al Vrancei", autori dna Paula Popoiu şi Ion Cherciu, "Tradiţii şi obiceiuri din judeţul Olt", autori Georgeta Stoica, Rada Ilie şi "Plastica arhitecturii rurale", autor Ana Bârcă. Autorii sunt cei care zi de zi, cu mare dragoste, au grijă ca spiritualitatea românească să nu intre în uitare, să fie bine păstrată şi scoasă la lumină pentru ca toţi să ne bucurăm de frumuseţe.
Carmen Anghel