Jurnal din anul ciumei A H1N1

Încă n-am murit de gripă porcină! Pasărea cu clonţ de rubin m-a strigat. Încă nu m-a găsit. E o uşoară exagerare, un fel de a-mi plânge de milă. Însă pot spune că duşmanii n-au motive să se bucure, deocamdată. N-am dat colţul. Nici cu sechele n-am rămas (decât a unui sistem sanitar "infect"). Dacă e să gândesc pozitiv, dimpotrivă, o să devin imun la A H1N1.

Din păcate, voi avea timp să observ (fără să mai port masca pe figură) cum mare parte a populaţiei va contracta încet şi sigur temuta boală. Nu e haz de necaz, nici "să moară şi capra vecinului", ci o realitate cu care ne vom confrunta cu toţii încet-încet. Pentru că e un lucru evident faptul că autorităţile ţin să îl ascundă. De aceea, prin cele scrise aici vreau să trag un semnal de alarmă. De ce tuturor celor suspecţi de gripă porcină li se pune (cu semnal de sus?) invariabil acelaşi diagnostic: viroză?

Autorităţile sanitare nu au oferit şi nu oferă populaţiei un tratament preventiv. Sau cel puţin după manifestarea primelor simptome, când au constatat (şi era evident pentru mulţi) că au de-a face cu gripa porcină la majoritatea cazurilor de "răciţi" ajunşi la spital. Ele s-au mulţumit şi se mulţumesc să trimită oamenii acasă, să se chinuiască cu boala singuri, în aşteptarea confirmării aproape absurde. Tardive. Puteau foarte bine unii dintre ei să moară, iar confirmarea să slujească doar drept cauză a morţii pe certificatul de deces. Cu toate că boala nu e chiar atât de puternică pe cât se pare şi se spune. Depinde şi de organismul fiecăruia.

TRATAMENT DUPĂ VĂRFUL MANIFESTĂRII BOLII
E un fel de râsu'-plânsu'. Pe de o parte, teroarea cumplitei boli. Pe de alta, lipsa de reacţie a autorităţilor, care fac economie de bani (în special pentru medicamentele necesare tratamentului), la schimb cu vieţile bieţilor oamenii care deja s-au îmbolnăvit. Preşedintele Băsescu s-a încăpăţânat să nu importăm vaccinul, ci să-l folosim pe cel autohton, hăt, abia în decembrie.

De ce spun că fac economie cu vieţile oamenilor? Pentru că astăzi, toţi, dar absolut toţi cei care primesc confirmarea bolii (am verificat pe propria piele) nu au primit tratament pentru A H1N1, ci au fost trimişi acasă până la confirmare. Şi s-au tratat cum au putut, dacă au avut cu ce să se trateze. Din verificările făcute personal, toţi "colegii" de A H1N1 au primit "teribila veste" după două-trei zile, adică atunci când boala a trecut de faza aspră, periculoasă. Şi când ar fi trebuit să bage în ei medicamentele costisitoare.

Şi uite aşa s-a făcut ceva economie la Tamiflu, medicamentul scos special din farmaciile ţării cu ceva timp în urmă. Pentru a se face un stoc şi pentru a beneficia de el doar cine trebuie. Sau pur şi simplu să se facă economie. Că vistieria ţării e goală. Şi banii de pensii nu mai sunt. Şi vin alegerile.

ULTIMUL ARTICOL
La ora la care scriu aceste rânduri încă am febră 38.2. Tuşesc încet, dar sigur. Dar, după toate aparenţele, boala e învinsă. Primele două zile au fost mai crunte: ameţeală, tuse violentă, dureri de cap. Tuşeam până ameţeam, mi-era şi frică să o mai fac, încercam să mă abţin, să nu cad. Dintr-un automatism, curăţ şi acum literele tastaturii în timp ce îl văd la televizor pe Lucian Croitoru cum probează în sala Parlamentului masca de porcină. E o glumă bună. Râde cu gândul la votul ce va să vină. Cum spuneam, pasărea cu clonţ de rubin a trecut razant pe lângă destinu-mi.

Care e câştigul? Dragi cititori, pentru voi este acesta. Probându-l pe propria piele, am rămas doar cu amintirea unui sistem sanitar total ineficient. Dar să luăm pas cu pas toată aventura şi să găsim pas cu pas punctele slabe.

GREŞELI
Cineva de la mine din familie a luat temutul virus. De la piaţă, unde mişună destui moldoveni, sau de la serviciu, unde cineva a fost puternic răcit. Inevitabil, toţi ceilalţi ai casei (era o chestiune de zile), urmam să contractăm boala. Duminica ce a trecut a fost ziua în care primul infectat din familie s-a simţit foarte rău. A ajuns cu chiu cu vai la Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi, aşteptând cu greu la uşa unui cabinet de Triaj, vechi, cu clanţe, uşi şi mobilier ca în anii '70. Asistentele chicoteau înăuntru, iar viitoarea pacientă tremura, tuşind afară. Insistăm, cioc-cioc, doamna doctor Teodorescu este?




Asistentele află că lucrăm la ziar, treaba se pune repede pe roate. Lucrurile se mişcă mai repede. Numai că medicul de gardă care face consultaţia e specialist în HIV şi nu în gripe noi şi de-a dreptul porcine. Temperatură mare, tuse violentă, dureri de muşchi, stare de ameţeală. Sunt cele constatate de medic. Şi cu toate acestea trimite pacientul acasă. "Luaţi ceva împotriva tusei şi a febrei şi aşteptaţi să vă sunăm", spune dr. Irina Teodorescu. Luni seara, încep să simt şi eu simptomele bolii.

Marţi dimineaţă merg la medicul Zonda Laszlo Iulian. Coada la Triaj se întinde pe zeci de metri. Noroc că mă cunoaşte. La cum mă simţeam, nu puteam să stau în picioare. Şi am fost tratat de fiecare dată printre primii. Ceilalţi pur şi simplu nu ştiu cum s-au descurcat. Intru la medic. "Domnule doctor am febră mare, tuşesc puternic, dureri de muşchi , stare de moleşeală etc". "Nu vă speriaţi, e o banală viroză". "Totuşi, temperatura nu e cam mare? 38.6 pentru o simplă viroză?".

"Nu vă speriaţi". Viroză, viroză. Pe bandă rulantă. Şi cei din spatele meu, cu aceleaşi simptome, primesc acelaşi diagnostic. Aproape leşinaţi, se încăpăţănează să stea în picioare.

SISTEM SANITAR TARAT
Insist asupra temperaturii şi medicul Zonda, un începător în domeniu, cum aveam să aflu, tresare. Merge în cealaltă sală la o doctoriţă cu experienţă, care consultă şi ea pe bandă rulantă suspecţii de gripă nouă. Medicul Zonda o întreabă: "Oare n-o fi având gripă?". "Nu! Treceţi viroză". Spre deosebire de ghinionista-mi rudă, eu primesc o reţetă. Şi ce reţetă!. Calmogen (pentru panică), ranitidină (pentru protecţia stomacului) şi un antiviral banal. Sunt un norocos! Că am luat porcina din familie.

Miercuri soseşte confirmarea de la Bucureşti: gripă nouă. Sună telefonul şi o persoană cu o voce veselă anunţă marea veste şi închide fără a mai aştepta întrebarea pe care, îngrijorat puţin, mă pregăteam să i-o pun.

Sun din nou. Ce facem, venim noi să luăm medicamentele pentru tratament? Putem infecta şi pe alţii! Da, veniţi, murmură doamna din telefon.

Astăzi mă simt mult mai rău. Merge ruda mea bolnavă după medicamente. Primeşte întocmai - Tamiflu. Medicamentul scos, cum spuneam, din toate farmaciile. Am început tratamentul. Dar am început să mă simt mai bine încă de înainte de a începe tratamentul oferit de autorităţi. Dacă nu ar fi fost cineva din familie infectat aş fi primit confirmarea în timpul obişnuit, adică peste trei zile. Sunt un norocos că pot beneficia de tratament încă din prima zi de boală, una mai evidentă. Ceilalţi , sute, mii de bonavi care ca şi la Iaşi primesc diagnosticul de viroză, ce fac? Nu se tratează.

Şi stau la mila propriului organism. Cedează sau nu cedează. Domnule Videanu, dumneavoastră sau rudele domniei voastre, cum se simt?

Concluzia: dacă vă îmbolnăviţi de gripă porcină, trataţi-vă singuri! Dacă puteţi, dacă aveţi ştiinţa, dacă aveţi cu ce. Şi aşa mai departe. Vă urează multă sănătate un infectat în vremuri de ciumă. Ciumă economică, ciumă a sistemului politic, ciumă a admnistraţiilor şi a instituţiilor în slujba cetăţeanului. Nu mai rămâne loc pentru "ciuma A H1N1".