Lady Diana de România - model de succes în medicină, în Marea Britanie

Plătiţi mizerabil acasă,  unii medicii şi-au făcut un rost în străinătate. Printre ei, şi Ildiko Brănescu, care conduce propria unitate medicală la care sunt arondaţi 8.300 de asiguraţi, ea având în subordine zeci de doctori şi personal auxiliar, cetăţeni britanici şi străini. Compatrioata noastră este un model de succes în medicină în Marea Britanie. Fizic, seamănă atât de bine cu Lady Diana, că mulţi îi şi spun "Lady Diana" care a venit din România. Practic, este un medic care face atât de multe pentru sănătatea atâtor oameni, şi supranumele i se potriveşte.

2.100 medici au plecat în străinătate în 2011. Este cifra avansată de Colegiul Medicilor din România. Mulţi au ales această cale învinşi de sistem, de salariile mici, de lipsa dotărilor din spitale, de reforma din sistem impusă cu de-a sila, prin care s-au închis numeroase unităţi medicale, s-a restructurat personalul, s-au tăiat din salariile şi aşa mici. Şi, nu în ultimul rând, i-a descurajat "grija" pe care le-a purtat-o reprezentanţii puterii, care, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, i-au "invitat" pe medici să părăsească ţara pentru a-şi găsi un rost pe unde vor putea.
Ei bine, în străinătate, ei au reuşit nu numai să aibă de lucru, ba unii au realizat chiar mai mult. Este cazul lui Ildiko Spelt Brănescu (51 de ani), care trăieşte acum foarte bine în Marea Britanie. Conduce din 2005 o clinică particulară, "Great Clacton Medical Surgery", în Essex, ea locuind la Frinton-on-sea împreună cu mama sa şi cu cei doi copii majori într-o locuinţă somptuoasă, proprietate personală. Conduce un Audi S5 şi se întâlneşte aproape săptămânal cu faimosul regizor John Irvin (cu care este prietenă) la Londra sau chiar la ea acasă. A terminat Medicina în 1987 şi a profesat în România, la Târgu-Mureş, până să emigreze.

Povestea reuşitei sale este una plină de sacrificii, multă muncă, zeci de examene, verificări grele la cel mai înalt nivel, la care numai medicii cu adevărat pregătiţi ar fi făcut faţă.
"Am rămas singura titulară pe cabinetul cu 8.300 de pacienţi care avea mai mulţi medici înlocuitori pe care a trebuit să-i schimb cu medici permanenţi. Poziţia mea este de leader of the surgery, practic este propria mea afacere".

A ajuns în Marea Britanie cu zece ani în urmă. "Am fost primită în sistem pe poziţia de «senior doctors route», care nu mai există acum, asta însemnând că studiile mele din România şi activitatea mea medicală abundentă în domeniu au fost recunoscute aici. Am început după un interviu cu directorul ştiinţific al unui spital, fiind repartizată la secţia de geriatrie, mai mult pe profil cardiologic. Din prima zi de lucru am fost medic specialist pe acea secţie şi trebuia să mă ocup de doctorii din subordinea mea, care aici sunt numiţi house officer, seniour house officer, registrer. A trebuit să lucrez în policlinică pe disciplina de diabet şi afecţiuni cardiovasculare, iar medicii de familie îmi scriau scrisori medicale. Am participat la un examen pentru a fi primită pentru un an rezident în specialitate menţionată. După terminarea anului, am avut de trecut un alt examen important, compus din mai multe puncte de referinţă: unul de la medicul coordonator, un audit, zece filme ale consultaţiilor cu pacienţii, strict zece minute, un examen de «multiple choice questions» de aproximativ 50 de pagini şi altele". După toate acestea a primit recunoaşterea de la organismul abilitat în domeniu JCGP (Joint Committee on Good Practice).

Îmi permit destul lux: un Audi, întâlniri săptămânale la Londra, călătorii
"Medicii englezi sunt puţini la număr, sunt buni, dar nu ne depăşesc. Sunt în relaţii bune cu toţi, dar cei mai mulţi sunt închişi, doar pe la chefurile pe care le fac la mine acasă mai vorbesc între ei." În ceea ce priveşte dotările, Ildiko spune că englezii sunt cu mult peste România, mai ales în ce priveşte computerele conectate la un program naţional, "au şi ceva gadgeturi în plus". Programul de lucru la unitatea medicală a medicului român este de la 8:00 la 20:00. "Pacienţii mă iubesc. Eu trebuie să răspund de toţi ca şi de ceea ce fac eu. Am la unitatea pe care o conduc şi o manageră foarte bună, care organizează programul. De asemenea, este o asistentă-şefă vrednică, ce mă ajută în relaţia cu colegele sale. Am o relaţie foarte bună cu toată lumea, aşa cum era şi în ţară."

În ceea ce priveşte câştigurile, Ildiko spune că obţine mult, dar şi cheltuieşte foarte mult. "Alţi medici sunt mai economi, dar pe mine viaţa nu m-a răsfăţat." Poate de aceea dă curs gusturilor rafinate, nu-şi refuză lucrurile scumpe. "Trăiesc într-o casă pe care am cumpărat-o prin împrumut ipotecar. Cu mine locuiesc băieţii mei, gemenii Andrei şi Şerban Brănescu, de 23 de ani." Ildiko Brănescu nu şi-a lăsat rudele în ţară, şi a adus-o şi pe mama sa. "Îmi permit destule chestii de lux. Conduc o maşină bună, un Audi S5. Mă întâlnesc săptămânal la Londra cu prietenul meu, regizorul John Irvin." Din ţara natală îi lipseşte doar modul românesc de a fi prieten. "Toţi prietenii mei din UK sunt reali şi devotaţi, dar parcă pe un amic din România îl simţeam diferit. Nu îmi pot explica…" 

Înainte de a veni aici, Ildiko Brănescu a fost coautoare la o carte despre screeningul cancerului colorectal, activând ca medic specialist în medicină generală cu interes în oncologie şi cardiologie. Despre sistemul medical românesc nu are o părere prea bună. "E rău că se trec examenele pe bani. E rea corupţia şi e grav că în cabinete nu există un sistem naţional computerizat." Şi în Marea Britanie are destule cheltuieli. Doar pentru medical defence union plăteşte 550 de lire pe lună. Dacă mai scade ratele, asigurarea pe casă, asigurările de sănătate şi alte cheltuieli nu mai rămâne cu mare lucru. A învăţat, lucru rar, cinci limbi străine. S-a născut din tată maghiar şi mamă pe jumătate unguroaică. Apoi, părinţii au dat-o să studieze germana. La şcoală a făcut franceza, apoi s-a îndrăgostit de italiană, pe care a învăţat-o singură. Mai târziu, când unul dintre copii s-a îmbolnăvit şi a trebuit să-l trateze în Spania prin Fundaţia lui Jose Carerras, a învăţat spaniola. Nu se gândeşte la pensie, iar la clinica sa are ca angajat un medic de 80 de ani. "Orice tânăr care a învăţat pe bune are şanse în Marea Britanie. Orice ar fi, şi tot e mai bine aici ca în România."


Foto: Ildiko Spelt-Brănescu