Liber la mătănii la Cotroceni

NORMALITATE ● Se construieşte altar pentru biserica de la Palat
Cunoaştem cu toţii că una dintre ororile comunismului de la noi a fost  demolarea unor biserici. Printre acestea s-a aflat şi biserica fostei Mănăstiri Cotroceni, situată în curtea palatului cu acelaşi nume, sfînt lăcaş ctitorit de domnitorul Şerban Cantacuzino la 1679.

NORMALITATE ● Se construieşte altar pentru biserica de la Palat
Cunoaştem cu toţii că una dintre ororile comunismului de la noi a fost  demolarea unor biserici. Printre acestea s-a aflat şi biserica fostei Mănăstiri Cotroceni, situată în curtea palatului cu acelaşi nume, sfînt lăcaş ctitorit de domnitorul Şerban Cantacuzino la 1679.

De la tristul eveniment al dărîmării bisericii, în 1984, au trecut douăzeci de ani pînă cînd a fost reconstruită pe acelaşi loc şi cu aproximativ aceeaşi formă arhitecturală. Ideea şi demersurile necesare ridicării bisericii au aparţinut Fundaţiei Cantacuzino, al cărei preşedinte este Şerban Cantacuzino, descendent al domnitorului amintit. Drumul de la idee la faptă a fost lung, anevoios şi presărat cu nenumărate cereri, audienţe, aşteptări, tergiversări, promisiuni şi într-un final cu aprobarea şi purcederea la lucru.

MEMORIAL. Preşedintele de atunci, Ion Iliescu, şi-a dat acordul şi zidirea a început în 2003, după planurile arhitectului Nicolae Vlădescu. Construcţia fost făcută de Aedificia Carpaţi, prin costuri proprii, în semn de "pocăinţă" pentru faptul că directorul Petre Badea participase la demolarea din 1984. În 2004 biserica era gata, s-a făcut slujba de sfinţire, numai că nu arăta ca o biserică adevărată, deoarece ministrul Culturii, Răzvan Theodorescu, nu a dat aprobare şi pentru construirea altarului. Biserica din curtea Palatului Cotroceni trebuia să joace, în viziunea fostului ministru, doar un rol de memorial.

Bucuros că s-a ridicat biserica, dar nemulţumit că nu este întreagă, Şerban Cantacuzino a început demersurile şi la actualul preşedinte. "Vestea bună este că Traian Băsescu a fost de acord ca biserica să fie una vie, în care să se slujească de sărbătorile importante, Paşti şi Crăciun, de hramuri – Sfinţii Serghie şi Vah şi Adormirea Maicii Domnului", ne-a spus descendentul cantacuzin.
Încă se lucrează la altar, iar peste puţin timp, fundaţia amintită va alege prin concurs o echipă de pictori care vor picta interiorul după toate canoanele acestui meşteşug. Se speră ca sfinţirea să fie la 15 august 2009.

STATUIE PE DEAL. Şerban Cantacuzino, de profesie actor, pe care l-aţi văzut poate în filmele "Şapte băieţi şi-o ştrengăriţă", "Străinul" şi "Gaudeamus Igitur", de exemplu, trăieşte de cîţiva ani buni la Paris. Face însă dese drumuri în România unul dintre scopuri fiind punerea în valoare a moştenirii cantacuzine prin Fundaţia Cantacuzino, creată în 1997, şi al cărei preşedinte este. Unul dintre ţelurile Fundaţiei a fost şi ridicarea unui monument care să îl reprezinte pe domnitor.

Sculptorul Mihai Buculei a prezentat un proiect de monument care a plăcut membrilor fundaţiei, dar rămînea ca autorităţile să fie de acord. Desele cereri către Preşedinţie, Primăria Generală a Capitalei şi Ministerul Culturii s-au soldat cu aprobări parţiale. A fost mereu problemă cu locul de amplasare a statuii. În 1998 era vorba de piaţeta din faţa bisericii Gorgani, la intersecţia dintre Străzile Gutenberg şi Silfidelor, în 1999 fostul Patriarh Teoctist îşi dădea binecuvîntarea pentru locul din faţa bisericii Sfîntul Elefterie de la Eroilor, în 2003 s-a sugerat locul de lîngă "bazinul cu delfin" din curtea Palatului Cotroceni, pentru ca în 2005 să se revină tot la Biserica Elefterie. Dacă nici una dintre cereri nu a primit avizele necesare, fostul primar Adriean Videanu s-a gîndit că statuia celui care a tipărit Biblia de la 1688 ar putea fi amplasată în zona Curţii Vechi, pentru că s-au descoperit acolo vestigii cantacuzine. Cînd a auzit de acel loc, Prea Fericitul Părinte Daniel a spus un "nu" răspicat. După un moment lung de tăcere, Patriarhul a dat aprobarea pentru locul de la baza Dealului Patriarhiei.

320 DE ANI. Descendenţii celui care este şi ctitor al  bisericii Patriarhiei sunt acum cît se poate de fericiţi. Iar Mihai Buculei taie de zor în blocul de piatră de Vraţa, adusă din Bulgaria, cel mai bun calcar din Europa şi care îşi păstrează culoarea frumoasă după trecerea vremii. Artistul speră ca statuia să fie gata înainte de 25 octombrie cînd se împlinesc 320 de ani de la moartea lui Şerban Cantacuzino şi tot atîţia ani de la tipărirea faimoasei lui Biblii. Mihai Buculei îl sculptează pe domnitor şezînd într-un jilţ în formă de evantai, cu Biblia într-o mînă şi cu sceptrul în cealaltă, avînd o figură foarte spiritualizată. Artistul spune că doreşte să îi dea un aer mai mult ascetic avînd în vedere contribuţia lui la spiritualitatea românească. În toamnă vor fi mai multe manifestări dedicate memoriei domnitorului, printre care şi expoziţie de manuscrise cantacuzine, la Muzeul Cotroceni.

Mănăstirea

Pe dealul de la Cotroceni se afla în vechime un schit numit Cotrocenii cei de Sus. Pe moşia Cotrocenilor, intrată în proprietatea lui Şerban Cantacuzino în 1660, acesta a dispus transformarea schitului în mănăstire. Biserica de la Cotroceni, terminată în 1679, a reprezentat un etalon de arhitectură românească. Frumuseţea şi importanţa istorică a acestei biserici nu l-au împiedicat însă pe Nicolae Ceauşescu să dicteze demolarea ei în 1984. Şerban Cantacuzino (1640-1688) a fost domnitorul Ţării Româneşti între 1678 şi 1688.

Crucea

În iulie 1683, turcii au asediat Viena, iar Şerban Cantacuzino, ca vasal al otomanilor, a trebuit să participe la campanie. Aparent îi ajuta pe turci, dar, sub pretextul trimiterii de spioni sub zidurile "inamice", domnitorul român trimitea de fapt soli avînd ca scop informarea vienezilor despre mişcările din tabăra turcească. În timpul asediului, domnitorul român a poruncit ca în faţa cortului său să fie ridicată o cruce de cinci metri din stejar. Această cruce se păstrează azi la Ljubljana. Şerban Cantacuzino, contemporanul nostru, doreşte să fie făcută o copie a acelei cruci spre a fi aşezată în altarul bisericii de la Cotroceni.