Libertatea presei – un risc asumat

Dacă unele dintre prevederile noului Cod Civil, privind respectul vieţii private şi al demnităţii persoanei umane, ar trebui "să cureţe" presa de ştiri tabloide şi derapaje profesionale, altele pun în pericol exercitarea cu bună credinţă a meseriei şi, mai ales, a jurnalismului de investigaţie. Emisiunile de divertisment şi pamfletele nu vor mai avea viaţă uşoară, pentru că articolul 72, alin. 2 din noul cod precizează: "Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia (...)", iar la articolul 74, alin. h) e considerată atingere adusă vieţii private "utilizarea, cu rea-credinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană".

"Intrarea în vigoare a noului Cod Civil este cronica unei «morţi» anunţate. Este scadenţa nepăsării cu care presa a tratat discuţiile din Comisia pentru Codul Civil din 2009. O participare mai intensă, o presiune mediatică mai susţinută ar fi putut determina, poate, o formă mai bună a Codului", crede Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurna­lism Independent (CJI).

Avocatul Dragoş Dumitru spune că noul Cod Civil doreşte, în primul rând, să elimine excesele ce apar în presa tabloidă şi în ştirile de tipul celor "de la ora 5:00". "Dezincri­minarea insultei şi calomniei a fost o eliberare pentru jurnalişti, o detensionare a limitelor între care îşi exercitau meseria. Din păcate, mulţi oameni din presă au interpretat-o exagerat şi s-au depăşit anumite li­mite ce ţin de convieţuirea socială", precizează avocatul. Punctual, la articolul 72, ce vorbeşte de dreptul la demnitate, se specifică faptul că e interzisă orice atingere adusă reputaţiei sau onoarei unei persoane. "«Reputaţia» şi «onoarea» se circumscriu vieţii private. După intrarea în vigoare a codului, a apărut ştirea cu Marian Vanghelie care a mers la DNA. A fost dată informaţia ca atare la televiziunile serioase, nu s-a mai speculat cu «se pare că e cercetat pentru că ar fi făcut, ar fi dres», cu date şi informaţii din dosar. Noul Cod Civil lasă o marjă de interpretare mult mai mică pentru informaţii. Dacă ai alt caz, unde e clar că personajul e inculpat, în stare de arest, asta e informaţie publică", explică avocatul Dumitru.

Mircea Badea, prezentatorul emisiunii "În gura presei", spune că-şi va face treaba ca şi  până acum, pentru că dreptul la libera exprimare e consfinţit prin Constituţie.
"Defineşte cineva ce e aia reputaţie, ce e aia onoare? Nu, n-ai cum să respecţi prevederile astea. Dacă de mâine se dă o lege că trebuie să levităm, vom încălca legea cu toţii. E imposibil ce vor ei acolo. Mai există ironia, există umorul, satira e? Sau doar imnul de slavă şi pupatul în cur? Ultima oară când am verificat, aveam dreptul la li­be­ra exprimare, e un drept constitu­ţio­nal. Eu o să-mi fac treaba în conti­nua­re. Sigur că unii mă pot da în judecată, dar pot ajunge şi până la CEDO, nu e o pro­blemă", a precizat Badea.

Avocatul Dragoş Dumitru crede că noul cod va însemna şi sfârşitul emisiunilor mondene: "Discuţiile despre relaţii conjugale, extraconjugale, imagini de la petreceri, din casele oamenilor, fără acordul lor, pot fi interpretate tot ca depăşiri ale limitei. Dacă înainte nu prea îţi făceai probleme când în emisiuni de divertisment declarai direct sau sugerai faptul că X e beţiv şi Y curvă, azi s-ar putea să ai o problemă. La articolul 253 sunt enumerate câteva «mijloace de apărare» a vieţii private. Deci emisiunea respectivă poate fi oprită, poate fi obligată să dea un drept la replică sau, dacă reuşeşti să arăţi că e un pamflet sau că e informaţie de interes public, nu se întâmplă nimic. Numai că astfel de pamflete va trebui să se facă mult mai nuanţat. Cu cât e mai explicit, cu atât, ca jurnalist, te apropii de proces", adaugă avoca­tul.

Prezumţia de consimţământ de la articolul 76 este o altă noutate a codului. "Când însuşi cel la care se referă o informaţie sau un material le pune la dispoziţia unei persoane fizi­ce ori persoane juridice despre care are cunoştinţă că îşi desfăşoară acti­vitatea în domeniul informării pu­blicului, consimţământul pentru utili­zarea acestora e prezumat, nefiind necesar un acord scris", se arată în noul do­cument. Prin urmare, va fi mai clar care sunt vedetele aflate în câr­­dăşie cu paparazzi sau cu emi­siu­­ni­le de scandal, dându-şi acordul pen­tru publicarea materialelor.

La articolul 74 sunt detaliate mai multe "atingeri" aduse vieţii private. Conform opiniei specialistului în drept, alineatul f), ce prevede acordul persoanei pentru a relata despre viaţa intimă, personală sau de familiară, ar putea fi sfârşitul "ştirilor de la ora 5:00". "E o practică mizerabilă să dai ştiri că o femeie şi-a scăpat din braţe copilul care e acum în comă. Femeia n-a vrut, şi publicarea ştirii o poate prejudicia, deci poate da în judecată postul care a difuzat ştirea". "Există «chei» care permit jurnalistului de bună credinţă şi care îşi face meseria corect să îşi apere munca. Numai că argumentele în favoarea acestuia trebuie puse în contextul Cartei Europene a Drepturilor Omului şi a jurisprudenţei CEDO. Pentru asta e nevoie de avocaţi specializaţi şi devotaţi ideii de libertate de expresie, în sensul ei larg", a precizat Ioana Avădani, director CJI.

Libertatea de exprimare, garantată de convenţii internaţionale
Conform art. 75 din noul Cod Civil, «(1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte. (2) Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune».

Ce prevăd pactele şi convenţiile internaţionale la care România este parte? Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, la art. 19, stipulează că «orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi a exprimării».
Libertatea de exprimare este garantată şi de art. 10 din Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale: «1. Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere (...)».(Adriana Oprea Popescu)