Licitaţii de ochii Comisiei Europene pentru inundaţii

Deşi Sulfina Barbu a invocat "situaţia de forţă majoră" pentru a cheltui 100 milioane de euro fără respectarea legii, când a venit vorba de fondurile europene nerambursabile, ni­meni nu a mai putut invoca urgenţa pentru a fenta obligaţia de organizare a licitaţiilor. Câş­ti­gă­tori însă, aceiaşi clienţi de coloratură politică.

Programul Phare 2005 şi-a întors de asemenea faţa către nevoile României afectată de inundaţii. 17 milioane de euro, fonduri europene nerambursabile, şi o cofinanţare guvernamentală de 5,6 milioane de euro au fost puse la dispoziţia comunităţilor locale. 12 Consilii Judeţene şi două Direcţii ale ANAR sunt beneficiarii programului Phare 2005, "Măsuri împotriva dezastrelor provocate de inundaţii". Lucrările constau în refacerea unor tronsoane de drumuri afectate de inundaţii, ale unor poduri sau ale lucrărilor hidrologice de protecţie. Cele mai mari două contracte le-au preluat Direcţia Apelor Siret şi Direcţia Apelor Buzău-Ialomiţa.

Cele două Direcţii au cheltuit 9 milioane de euro, câştigătoare ale licitaţiilor fiind ECPROD SA Târgovişte şi Construcţii Hidrotehnice SA Iaşi, respectiv DIMAR SRL şi APASCO SA. APASCO SA din Mâneciu, Prahova, a fost unul dintre actorii unui scandal de proporţii declanşat în 2004, acuzaţiile aduse de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) fiind acelea că patru societăţi specializate în lucrări de gospodărire a apelor erau preferate la atribuirile de lucrări publice.

De exemplu, în perioada 2000-2004, APASCO SA a obţinut nu mai puţin de 25 de contracte cu ANAR prin metoda "încredinţării directe". Evident, societatea se regăseşte şi pe lista lucrărilor finanţate prin hotărârile de guvern promovate de Sulfina Barbu. În cazul lucrărilor cu finanţare europeană, din cauza condiţionării stricte cu privire tocmai la respectarea legislaţiei româneşti a achiziţiilor publice, direcţiile regionale de ape nu numai că au organizat licitaţie pentru lucrări, dar chiar au parcurs toţi paşii legali necesari: de întocmire a proiectului, de selecţie a consultantului tehnic etc. Dovadă că se poate. Singura diferenţă dintre cheltuielile făcute sub semnătura ministresei Barbu şi cele Phare fiind aceea că peste documente s-ar fi uitat şi alţii decât oamenii din minister.
PĂCĂLEALA CU SUPLIMENTAREA
O societate "cu renume" care se regăseşte pe lista contractanţilor de lucrări cu finanţare Phare este Conferic SRL Buzău. Societatea a fost asociată cu fostul preşedinte al Consiliului Ju­de­ţean Buzău, în perioada 2000-2004, Viorel Cons­tantinescu, devenit ulterior parlamentar. Con­feric deţine 10% din acţiunile societăţii Mi­le­nium III Podgoria Pietroasele SA. Conferic a fost una dintre so­cie­tă­ţi­le care a executat mai multe lucrări cu fi­nan­ţare SAPARD, unele dintre acestea lăsându-se cu scandaluri şi acuzaţii la adresa executantului.

Consiliul Judeţean Buzău a angajat Conferic pentru reparaţia unui pod în localitatea Puieşti, iar cel de la Prahova a semnat pentru o lucrare asemănătoare, în localitatea Nedelea. Conferic a câştigat licitaţia organizată de Consiliul Judeţean Buzău cu cel mai mic preţ, 2,5 milioane de lei. Avantajul oferit de preţ în cadrul licitaţiei a fost anulat însă după aceea, societatea solicitând o suplimentare a fondurilor necesare lucrării.

Suplimentarea solicitată de Conferic a fost de 50% din valoarea contractului, pragul maxim permis de legea achiziţiilor publice. Suplimentarea a fost suportată de CJ din bugetul propriu al instituţiei.


ASOCIATUL NOSTRU
CJ Galaţi a avut de asemenea de acordat lucrări de reparaţii la mai multe poduri şi sectoare de drum din judeţ. Câştigătoare, societatea-vedetă a judeţului, Vega 93 SRL. Vedetă deoarece s-a făcut remarcată de-a lungul timpului prin ambudenţa lucrărilor publice. De altfel, societatea a fost premianta lucrărilor oferite prin încredinţare directă pe baza semnăturii Sulfinei Barbu.

Peste 2 milioane de euro încasează societatea Style Construct SRL pentru refacerea unui pod de peste Argeş, lucrare atribuită de CJ Dâmboviţa. Societatea Style Construct este proprietatea lui Ion Duculeci, un mic între­prin­ză­tor care a căpătat "culoare în obraji" după ce s-a asociat cu un important om politic, Mircea Cristian Raicu, preşedinte al filialei Ilfov a Partidului Democrat-Liberal (PD-L), actual viceprimar al Bucureştiului. Raicu s-a asociat cu Du­cu­leci în februarie 2007 în societatea Agrematco SRL. În aceeaşi societate, în 2004 a figurat pentru scurt timp, ca şi asociat, Alina So­co­beanu, fost şef Serviciu Patrimoniu şi Administrare Drumuri Judeţene în cadrul CJ Ilfov. Între timp, Socobeanu a devenit director în cadrul Primăriei Sectorului 3 Bucureşti, în fruntea căreia se află un coleg de partid, Liviu Negoiţă.