Prof. Mencinicopschi: Omul primitiv mânca mai sănătos decât noi. Cine sunt ucigaşii din bucătăriile noastre

Prof. ing. dr. Gheorghe Mencinicopschi, unul dintre marii noştri specialişti în domeniul alimentaţiei sănătoase, a pornit nu demult o cruciadă împotriva obiceiurile alimentare deficitare ale omului modern. "Suntem ceea ce mâncăm dar suntem şi ceea ce gândim”, obişnuieşte el să spună. Într-un amplu dialog despre hrana omului contemporan, avea să îmi atragă atenţia asupra faptului că obezitatea este un câştig al civilizaţiei – cu ghilimelele de rigoare la cuvântul "câştig”. Rupându-se de natură, evoluând în dihotomie cu natura, omul este singura specie de pe planetă care a creat o nouă categorie de alimente: alimentele culturale. Dar nici măcar atunci când a învăţat să combine gusturi şi ingrediente nu a fost atât de rău. Momentul în care a început să facă asta pe cale industrială, el a rupt pactul cu natura. E difinitiv acest gest al lui sau mai putem repara ceva? Haideţi să aflăm împreună.

● Jurnalul Naţional: Domnule profesor Gheorghe Mencinicopschi, ne-aţi tot avertizat că este timpul să schimbăm ceva în rutina noastră alimentară. Şi pentru că schimbările se fac foarte greu văzute, până la urmă aţi aes să porniţi dumneavoastră o "Revoluţie în bucătărie”. E titlul uneia dintre cele mai prizate cărţi de bucate a momentului... Dar înainte de a vorbi despre ea, trebuie să răspundeţi la o întrebare: de ce să începem o revoluţie în bucătărie - e chiar aşa de rău?
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Din păcate, e char aşa de rău. Şi nu doar în bucătăria noastră. Sunt bucătării şi mai groaznice – mai bine zis există lanţuri alimentare şi agro-alimentare şi obiceiuri alimentare profund nesănătoase, dacă ne gândim la mancarea junk food sau la lanţurile de fast-food. Lucrurile au degenerat foarte mult în ceea ce priveşte comportamentul alimentar al omului şi alimentele pe care le consumă astăzi.

Alimentaţia omului primitiv vs. alimentaţia  omului modern
● Jurnalul Naţional: Dacă ne-am compara cu strămoşii noştri de acum o mie de ani, ce am observa?
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Am observa o schimbare dramatică a alimentelor pe care le consumăm, a stilului de viaţă pe care îl avem. Haideţi să luăm însă istoria omenirii de mult mai devreme. Ce am putea constata? Că circa 99% din timpul existenţei speciei umane, omul a fost un vânător-culegător. Asta înseamnă că el vâna şi culegea ierburi, rădăcini, fructe, legume, seminţe, toate însă din natură şi nemodificate. Pentru a-şi câştiga hrana, muncea foarte mult. Hrana lui era foarte muncită, pentru că depui un efort ca să vânezi, să culegi... Şi fizic, dar şi inteligenţa este pusă în mişcare. Ca să prinzi un animal sălbatic, trebuie să fii ingenios, trebuie să  fii mai deştept... Omul nu este dotat de la natură cu gheare, cu forţă, el este dotat cu inteligenţă. Şi iată că, în felul acesta, s-a dezvoltat şi creierul, şi asta cu siguranţă şi datorită acestui fel de viaţă, care trebuie să spunem că a fost, din punct de vedere biologic, o reuşită nemaipomenită şi ne-a dat un avantaj extraordinar faţă de celelalte specii faptul că omul a ajuns să aibă un spectru alimentar foarte diversificat. Omul primitiv consuma cel puţin 300 de specii de plante şi animale. Ştiaţi asta?

● Jurnalul Naţional: Nu, nu ştiam. Dar dacă, printr-o minune sau cu ajutorul unei maşinării a timpului am ajunge cu zeci de mii de ani în urmă, la ora mesei, cu ce ne-ar servi strămoşii noştri? Ce ne-ar pune dinainte omul primitiv?
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Cel puţin cu 300 de specii de plante sălbatice, fructe, legume... negătite, dar, desigur, alese, culese la maturitate deplină, când erau bine coapte. Astăzi ni s-au rafinat şi gusturile, dar au şi devenit înşelătoare. Gusturile nu ne minţeau atunci. Erau gusturile alimentelor naturale, nemodificate în vreun fel de intervenţia omului. Nu erau procesate, nu erau rafinate. Întotdeauna un aliment din acea vreme era şi un aliment bun din punct de vedere nutriţional, hrănitor. Carnea – omul a învăţat să o prepare, dar într-un mod foarte sănătos şi simplu. Niciodată omul ancestral nu şi-a ars carnea. Pur si simplu făcea foc pe nişte pietre, îndepărta jarul şi punea pe aceste pietre încinse carnea. Astăzi, tocăm carnea, îi adăugăm aditivi, o punem pe grătar, cade grăsimea pe jar, jarul împreună cu grăsimea afumă carnea cu substanţe cancerigene. Am putea să le şi denumim: sunt hidrocarburi policiclice aromate care, pe lângă faptul că sunt cancerigene, perturbă şi echilibrul dintre saţietate şi foame şi, încet-încet, ne îngrăşăm şi devenim obezi. Obezitatea nu este cunoscută în natură. Ea este un "câştig” al civilizaţiei. Niciodată, până la descoperirea agriculturii, omul nu a fost obez. Şi nici animalele sălbatice nu sunt obeze. Dar omul a extins această plagă din stilul lui de viaţă şi asupra animalelor lui de companie. Am ajuns să ne îmbolnăvim pisicile, să avem pisici cu diabet. Mai ales în ultimii zeci de ani, când animalele de companie trăiesc la oraş, nu mai fac mişcare, stau în apartament. În plus, li se dă o mâncare asemănătoare cu a noastră, o mâncare nepotrivită digestiei lor. Să luăm exemplul pisicii, care este un carnivor. Pisica trebuie să mănânce carne, mai ales carne crudă. Dacă noi îi dăm legume sau carne procesate, se îmbolnăveşte de diabet. Lucrul acesta este exemplul cel mai evident că ceva nu este în regulă, nici cu noi, nici cu animalele noastre, pe care le îmbolnăvim din prea multă iubire.

Alimente naturale integrale vs. alimente culturale
● Jurnalul Naţional: Puneţi foarte mult accentul pe valorile nutriţionale ale alimentelor şi pe felul în care asociem diferite mânăcăruri, pentru ca ele să nu ne facă rău. Spuneaţi, recent, participanţilor la lansarea unor produse eco, de ce nu putem să asociem carnea cu cartofii, asociere care este, pentru omul de astăzi, cea mai comună. Haideţi să răsturnăm  împreună nişte obiceiuri greşite, nişte idei preconcepute eronate...
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi:  Nu este un moft şi nu este o modă felul în care mâncăm. De mii de ani, omul a mâncat anumite aliment, iar acestea au devenit compatibile cu genomul lui. Lucrurile stau mult mai profund decât credem noi. Alimentele reacţionează direct cu cromozomii noştri, cu materialul nostru genetic. Suntem ceea ce mânăcăm. De multe ori, uităm un fapt: de circa 40 de mii de ani, genomul omului, ca fiinţă biologică, nu s-a modificat. Dar alimentaţia lui s-a modificat foarte rapid. Omul are, spre deosebire de restul speciilor, o evoluţie dihotomizată, foarte lentă. Din punct de vedere socio-cultural, ne-am modificat complet. Ne-am creat un mediu atât de atropizat, artificializat, încăt suntem neadaptaţi la mediul pe care ni l-am creat. Trăim în spaţii închise şi suntem îngrozitor de sedentari. Omul este o maşinărie făcută pentru mişcare. În momentul în care nu mai facem mişcare, putem să mâncăm sănătos, că tot ne îmbolnăvim. Mâncarea, mai ales în ultima sută de ani, a devenit atât de deosebită de mâncarea naturală, încât eu deosebesc două feluri de hrană Asta numai la om, pentru că în natură vorbim despre o hrană naturală integrală. Celelalte fiinţe consumă alimentele care le sunt destinate, prin anatomo-fiziologia lor, de către natură. Şi le mănâncă fără să le modifice în vreun mod. Omul este singura fiinţă de pe pământ care a creat a doua categorie. Pe lângă alimentele naturale integrale, pe care le putem găsi ca atare în natură, a creat alimentele culturale, care nu au achivalent în natură. Acestea sunt alimente compozite, obţinute prin amestecarea mai multor alimente simple. De exeplu, un croisant sau un cârnat. Nu le veţi găsi într-un pom sau în pământ.

● Jurnalul Naţional: Domnule profesor, dar aproape tot ceea ce mâncăm astăzi intră în această categorie...
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Da, cu excepţia legumelor şi fructelor. Şi în sezon ar fi cel mai bine să le consumăm. Ideea este că dacă genetica noastră se schimbă aşa de lent, iar noi am schimbat atât de repede alimentele, înseamnă că sistemul nostru gastro-intestinal, metabolismul nostru nu poate să recunoască aceste alimente, care au apărut într-un timp în care anatomia sistemului nostru nu s-a schimbat.

"Nu trebuie să ne întoarcem la viaţa oamenilor cavernelor, ca să mâncăm sănătos. E de ajuns să ne schimbăm modul de hrană”
● Jurnalul Naţional: Am auzit de nenumărate ori de la specialiştii în nutriţie faptul că stomacul nostru este cel al omului de acum 50.000 de ani, în timp ce papilele gustative sunt ale omului de astăzi... Şi că în cavitatea bucală a omului încă se decoperă noi senzori de gust...
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: În ce priveşte stomacul nostru, da, el este al omului primitiv. Cât priveşte senzorii de gust, aici apare altă problemă. De gustibus et coloribus non disputandum. Ce vrea să spună asta? Că noi suntem preechipaţi de la bun început cu toţi aceşti senzori care pot să sesizeze o varietate cvasiinfinită de gusturi şi arome. Doar că unele dintre papilele gustative nu au fost puse încă la încercare, pentru că nu existau alimentele culturale, nu pentru că aceşti senzori ar fi apărut acum. Dar acum îi folosim.

● Jurnalul Naţional: Iar senzorii noştri "clasici”, dacă pot spune aşa, au devenit mai...
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: ...insensibili. Asta aţi vrut să ziceţi. Da, au devenit insensibili la  aromele astea industriale şi la gusturile astea atât de puternice, care duc chiar la un fel de anestezie a gusturilor. Faceţi următorul experiment: după ce mâncaţi alimente industriale, foarte-foarte savuroase, încercaţi să mâncaţi ceva natural –  şi nu-i veţi simţi gustul. În schimb, renunţaţi câteva luni la aceste alimente industriale şi încercaţi alimentele naturale integrale. Veţi începe să simţiţi din nou armonia gusturilor. Iar alimentele industriale vă vor părea apoi prea sărate, prea chimice... Avem o şansă să ne întoarcem la alimentaţia corectă, sănătoasă, gustoasă, dar asta depinde de fiecare dintre noi. Nu trebuie să punem problema într-un mod simplist, adică că ne întoarcem la viaţa oamenilor cavernelor. E de ajuns să ne schimbăm modul de hrană. Trebuie să conştientizăm că, în zeci de mii de ani în care a evoluat sistemul nostru gastro-intestinal, noi nu am avut la masă 15.000 de feluri de mâncare. Dintre acestea, însă, omul a mâncat un singur aliment concentrat la o masă. Aşa ar fi bine şi acum să facă. Noi mâncăm felul întâi, felul doi, desert şi ne aglomerăm într-un fel foarte dăunător sistemul nostru gastro-intestinal, care nu poate să digere în acelaşi timp carnea şi amidonul din cartofi. Firptura este proteină de origine animală, grasă în special, care are nevoie de nişte enzime speciale şi care se digeră într-un mediu acid. Dacă în acelaşi timp consumăm şi cartofi, care sunt amidon, imaginaţi-vă ce se întâmplă, pentru că amidonul are nevoie de cu totul alte enzime, care au nevoie de alt ph, neutru, alcalin. Amandouă - carnea şi cartofii – nu pot fi mâncate în acelaşi timp. Nu se digeră nici carnea, nici amidonul, încep să fermenteze, apare un proces de putrefacţie în colon, iar în timp lucrurile decurg chiar până la cancer  de colon. Carnea trebuie să o asociem cu ceea ce, în mod natural, omul asocia carnea, în trecutul speciei noastre: cu legumele. Legumele sunt indiferente la ph, când sunt digerate, ba, mai mult, ele ajută foarte mult la digestia grăsimii din proteina din carne. Fasolea verde, morcovul, sparanghelul, andivele…, dar sunt atât de multe...! Aici intervine gastronomia. Legumele, în nici un caz, nu trebuie gătite prin metoda "pane” şi prăjite. Pot fi sotate, fierte, făcute la gril. Şi iată că am ajuns la... revoluţia din bucătărie. De fapt,în asta constă revoluţia: ştiinţa de a face alimentele şi gustoase, dar şi sănătoase. Eu îi spun gastronomie nutriţională. Aceasta este revoluţia!

● Jurnalul Naţional: Domnule profesor, dar, se ştie, în orice revoluţie din istorie, cuiva i s-a scurtat capul, cineva a fost pedepsit. Noi pe cine trebuie să decapităm?
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Trebuie să decapităm obiceiurile şi stilul de viaţă proaste, care ne îmbolnăvesc. Trebuie să conştientizăm că gastronomia, fără cunoştinţe de nutriţie, generează mâncăruri foarte gustoase, dar întotdeauna nesănătoase.

Vegetarianism, crudivorism şI alte "isme” alimentare
● Jurnalul Naţional: Ce părere aveţi despre vegetarianism? Paul McCartney, fostul membri al trupei Beatles, spune, în noua sa carte... de bucate, că o zi pe săptămână fărăr carne este primul pas spre o schimbare. Sigur, de la înălţimea lui de vedetă - ştim, de exemplu, că el este vegetarian convins de vreo patruzeci - încearcă să convingă lumea să schimbe ceva. Măcar o zi pe săptămână...
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Nimic nou sub soare. Dacă ne uităm la stilul de viaţă al străbunicilor, vom constata că era mult mai bun decât al nostru. Miercurea şi vinerea ţineau post, deci de două ori pe săptămână nu mâncau carne. Făceau foarte mult efort fizic şi mişcare. Mâncau carne, dar nu existau aceste alimente industriale. Ei mâncau grăsimi mult mai sănătoase, pentru că, cel puţin carnea de porc, provenea de la un animal crescut în condiţii foarte apropiate de starea lui naturală, era din rase aşa-zis primitive. Am putea da exemplu jambonul din regiunea spaniolă Cerano. Este obţinut din carnea unui porc primitiv, papa negra, crescut pur şi simplu în semisălbăticie, în pădurile lor de stejar, aşa cum creşteau porcii şi străbunicii lor. Aceste animale mâncau jir, mâncau ghindă. Efectul era o carne cu o grăsime mai puţină. Avea, în carcasă, sub 10% grăsime, care nu avea  însă un aspect comercial. Noi avem acum nişte convingeri care sunt total eronate, sunt nişte convenţii: că grăsimea trebuie să fie albă, trebuie să fie fermă, tare. Grăsimea porcului de care vorbim noi avea o culoare gălbuie şi era mai moale, dar avea acizi graşi cam cât au somonii sălbatici, deci era o grăsime sănătoasă. Chiar mistreţul are în carcasă doar 4% grăsime. Porcul crescut în fermele de azi are 40% grăsime şi, fiind hrănit cu porumb, dă o grăsime frumoasă, "trendy”... Dar acestea sunt ideile eronate, care ne-au invadat. La alimente nu putem discuta de nici un fel de modă, decât cea impusă de corpul nostru. Apropo de vegetarianism, George Bernard Shaw a spus un lucru care mie îmi place foarte mult şi care exprimă un adevăr  biologic foarte profund. A spus că cea mai sinceră dragoste este dragostea pentru mâncare. Ideea este că, întradevăr, mâncarea este necesitatea fiziologică primordială.
 
● Jurnalul Naţional: Dar despre flexitarianism – vegetarianismul flexibil – ce spuneţi? Sunt oameni care admit că, dieta vegetariană poate fi "spartă”, din când în când, şi cu o porţie de proteină animală...
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Asta voiam să spun, că atunci când zicem vegetarianism, înţelegem o multitudine de comportamente alimentare, unele chiar sănătoase. Dacă vorbim de ovo-lacto-vegetarieni, este în ordine. Dacă vorbim de ovo-lacto-pesco-vegetarieni, este şi mai în ordine. Sigur că sunt şi astfel de vegetarieni flexibili, şi e foarte bine. Problemele apar la vegani. Ei sunt cei care se situează la extrema vegetarianismul, în sensul că ei nu consumă nici un fel de produs de origine animală: nici carne, nici lapte, nici ouă, nici miere măcar. Lucrul ăsta deja este exagerat şi eu nu aş recomanda veganismul în anumite etape ale vieţii. În schimb, vegetarianismul ponderat cred că este un lucru foarte bun. El de fapt se pliază cumva pe tradiţia gastronomică românească, cu postul de miercuri şi de vineri, cu faptul că doar duminica se mânca un fel principal cu carne, cu măncăruri cât mai naturale... E un lucru dovedit ştiinţific astăzi că cel puţin jumătate din mâncarea care constituie farfuria noastră zilnică trebuie să fie compusă din legume şi fructe crude, proaspete, în sezon.

● Jurnalul Naţional: Dar crudivorismul? Cât de util este?
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Trebuie săţinem cont şi de dezvoltarea fiinţei umane. Una este când eşti sugar, copil mic, adolescent, tânăr adult, adult şi după aceea în perioada de senior. Alta este când te afli într-o stare fiziologică specială, şi anume femeie însărcinată sau care alăptează. Mai trebuie să se ţină cont şi de faptul că fiecare dintre noi suntem fiinţe unicate din punct de vedere genetic şi că dieta noastră trebuie strict personalizată. Uitaţi – usturoiul este ceva foarte curios. Este una dintre legumele care conţine substanţe virulicide foarte puternice, substanţe care distrug virusurile. Are şi ale calităţi: este cel care scade tensiunea arterială. Dar toate acestea nu sunt valabile dacă îl înghiţim pur şi simplu. Acele substanţe de care spun se generează dacă este zdrobit. Să ştim să pregătim alimentele în sensul în care să le mărim valoarea nutritivă – asta înseamnă gastronomie nutriţională. Dar dacă folosim numai fantezia şi nu cunoaştem nimic despre aceste transformări, mâncărurile, oricât de gustoase, vor fi nesănătoase. Revenim la raw food. Sigur, şi aici este o exagerare. Nu pot să mănânc carne crudă decât dacă am garanţia că animalul este perfect sănătos, sacrificat cât mai repede. Dar asta este o excepţie. Moda aceasta este bună în sensul în care ne referim la legum şi fructe proaspete, crude sau din seminţe crude. Să luăm seminţele de floare soarelui... Este foarte important cum le consumăm. Sunt foarte bune dacă le consumăm nesărate şi neprăjite. În momentul în care le-am sărat şi le-am prăjit, uleiurile conţinute se degradează, iar sarea este în exces. Dintr-un aliment chiar sănătos l-am transformat în ceva nociv.

"Azi singura noastră legătură cu alimentul este banul. Nu mai ştim cine produce hrana noastră”
● Jurnalul Naţional: Asta se întâmplă pentru că noi căutăm gusturi cu care ne-am obişnuit. Dar spuneaţi că gusturile se educă. La fel, a mânca sănătos este un lucru care se educă.
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Bineînţeles. Omul este o fiinţă care se naşte fără instinctul de a mânca. Omnivorele, având un spectru alimentar foarte larg, trebuie să ştie şi să înveţe ce să mănânce.

● Jurnalul Naţional: Am citit undeva că un naufragiat pe o insulă exotică, aflat într-o lume brusc necunoscută, are capacitatea să aleagă din natură acele fructe şi legume care nu-i vor face rău, chiar dacă nu le-a cunoscut niciodată până atunci.
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Se întâmplă ceea ce se întâmpla când omul era vânător-culegător. Când omul a început să socializeze, pe lângă faptul că funcţiona acest instinct, el a fost dublat şi de cunoştinţele colective. Nu mai era necesar să încerce, pentru că acele cunoştinţe dobândite de alţii erau acum transmise. Aceasta este o caracteristică a omului, ca fiinţă inteligentă, care învaţă. Însă în viaţa modernă sunt foarte mulţi factori perturbatori, care ne-au dus la pierderea instictului şi a capacităţii noastre de a mânca corect. Omul modern trebuie neapărat să  înveţe să mănânce, să aibă cunoştinţe de nutriţie, pentru că altfel va cădea pradă unor alimente care nu-l vor omorî imediat , dar cu siguranţă îl vor îmbolnăvi grav.

● Jurnalul Naţional: Deci putem spune că instinctul de conservare nu funcţionează  în comunitatea contemporană?
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Da. Aşa este. De aceea trebuie să învăţăm să mâncăm corect. Acesta este tributul pe care îl plătim pentru aşa-zisa viaţă modernă a noastră, aşa-zisul nostru confort. Dacă ne uităm cine sunt ucigaşii de astăzi ai omului, vedem că sunt aceste alimente industrializate, chimizate, dezechilibrate din punctul de vedere al profilului nutriţional, sedentarismul şi dragostea noastră infintă pentru confort, care ne face să nu mai gătim acasă, să nu mai facem nici un fel de mişcare.

● Jurnalul Naţional: Spuneaţi să ne întoarcem la alimentaţia trecutului. Dar dacă luăm o carte de acum 100, 200 de ani, nu vom găsi neapărat alimente sănătoase.
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: E vorba de schimbările produse... Mâncarea a devenit aliment. Mâncarea este mâncare, alimentul deja este o marfă. S-a rupt legătura aceea dintre cel care producea alimentul şi cel care îl consuma. Astăzi, singura noastră legătură cu alimentul este banul. Nu mai ştim cine produce hrana noastră. Şi tot banul ne dictează ce alimente să cumpărăm. Cumpărând alimente proaste, ne vom îmbolnăvi rapid. De aceea spun că suntem prea săraci ca să cumpărăm alimente proaste. Mai degrabă cumpărăm, de aceaşi bani, mai puţine alimente, dar mai bune. Luaţi o persoană în vârstă din mediul rural şi mergeţi la cumpărături. Va cumpăra fructe şi legume, dar în niciun caz nu va lua acel produse puternic industrializate. Un factor important, în generarea acestor comportamente nesănătoase, este şi reclama aceasta fără nici un fundament ştiinţific. De fapt, nu există nici un interes de a face reclamă unor produse nutriţional sănătoase. Cu toţii ştim că o marfă care este de calitate nu are nevoie de prea multă reclamă. Această reclamă ne ia ochii şi ignorăm  lucrurile sănătoase. Fiinţa umană, aşa este ea clădită, ca în copilărie să înveţe prin imitaţie. Ce poate învăţa un copil până la 10 ani într-o familie unde se mănâncă numai junk-food? înainte, în famiiliile consolidate, aveam cei 7 ani de-acasă în nutriţie. Astăzi nu se mai găteşte acasă. Se cumăpără alimente semipreparate, savuroase, dar pline întotdeauna de e-uri şi arome artificiale. Şi copiilor le creăm un stil de viaţă fast-food. Acest stil de viaţă creat copiilor este mai rău decât alimentul în sine, pentru că obişnuit astfel în copilărie, omul va rămâne dependent de acest stil de viaţă.

● Jurnalul Naţional: Sunt substanţe, în alimentele industriale, care ne fac dependenţi de ele?
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi:  Acest gust nemaipomenit de bun de fapt înseamnă creşterea aditivităţii, a crea o dependenţă. Un aliment din acesta, nemaipomenit de bun, mai ales dacă are şi un preţ scăzut, te îndeamnă să tot cumperi şi să mănănci din el până te îmbolnăveşti. Între altele, se întâmplă asta şi pentru că monotonizăm dieta –  iar noi avem nevoie să aduce zilnic în corpul nostru cel puţin 50 de nutrienţi esenţiali, printre care 9 aminoacizi, omega 3, minerale, vitamine, substanţe nutritive. Trebuie să mâncăm anumite alimente care conţin anumiţi nutrienţi.

Despre impactul globalizării
● Jurnalul Naţional: S-ar putea ca unele dintre ele să nu existe în mod natural în regiunea în care trăim... Pe de altă parte, e ştiut, toate acele produse care sunt crescute în zona caldă nu trebuie consumate în zonele reci, şi invers. Cum facem ca să ne echilibrăm alimentaţia în funcţie de locul în care ne-am născut, de matricea pe care o avem, şi de locul în care trăim?
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Globalizarea este încă un factor perturbator. Ştiinţa a dovedit şi faptul că, dacă am putea, ar fi bine să mâncăm alimentele din zonele în care ne-am născut, pe o arie de câteva sute de kilometri, dar nu de câteva sute de mii de kilometri. Astăzi este pus în evidenţă un lucru care se numeşte foamea ascunsă. Foamea ascunsă înseamnă tocmai aceste lucuri pe care le cere organismul şi noi nu le conştientizăm, macro- şi microelemente. Cele mai răspândite carenţe nutriţionale sunt cea de fier, de vitamina D şi A, şi carenţa de iod. Dar această foame ascunsă de nutrienţi esenţiali este mult mai răspândită, tocmai datorită rafinării elementelor, tocmai datorită faptului că alimentele industriale nu mai conţin cei minim 50 de nutrienţi necesari.

● Jurnalul Naţional:  În zona Oceanelor Pacific şi Indian, atunci când o mamă rămânea fără lapte, se înlocuia laptele de mamă cu laptele de cocos, care se pare că are capacitatea de a imuniza. Dacă noi am încerca aici să dăm nou-născutului lapte de cocos, am ajunge la acelaşi rezulat?
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Nu. Şi asta pentru că laptele de mamă nu poate fi înocuit cu nimic altceva. Mama trebuie încurajată să îşi alăpteze copilul minimum şase luni. Astăzi se întâmplă o mare tragedie. Multe femei fie că nu doresc să alăpteze, fie nu pot, în unele cazuri fiindcă     doresc să nască prin cezariană. Cezariana este o urgenţă medicală, nu este o obişnuinţă. Când este alegerea mamei, asta înseamnă o lipsă de responsabilitate faţă de sănătatea copilului. Noi avem responsabilitatea de a-i creşte sănătos. Ori astăzi eu văd foarte multe familii în care copilul apare ca o chestiune colaterală a actului sexual, şi nicidecum nu e un copil aşteptat cu iubire. Mediul familial este esenţial pentru dezvoltare. Dacă un copil până la vârsta de 2-3 ani nu trăieşte în mediul social şi uman, nu mai poate redeveni uman. Asta arată cât de important este mediul familial. Familia este baza sănătăţii omului şi a devenirii lui ca om. Copiii-lup, cei care au fost descoperiţi în pădure, crescuţi de animale, nu s-au putut readapta, au supravieţuit cel mult câţiva ani în condiţii de civilizaţie, tocmai pentru că primii lor ani de viaţă au deprins existenţa animală, nu pe cea umană. Sigur, şi stresul demografic induce stări greşite. Probabil biologii care studiază aceste ecosisteme ştiu că nici o specie nu poate avea un număr foarte mare de indivizi şi de asta nu pot scăpa nici oamenii.
 
● Jurnalul Naţional: Acum, că suntem 7 miliarde, care va fi şansa noastră, din punct de vedere alimentar, pe planetă?
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Lucrurile sunt foarte complicate. Ar trebui deja să ne îngrijoreze acest număr care generează tot felul de anomalii, chiar pe plan comportamental. De fapt, această problemă nu este nouă, ea a apărut exact atunci când omul a descoperit agricultura. Atunci s-au întâmplat o serie de lucruri care a marcat şi va marca evoluţia speciei umane. În primul rând, s-a sedentarizat, apoi a apărut inegalitatea socială, când mâncarea era moneda forte.  Să ne ferească Dumnezeu de foamete, pentru că societatea va fi profund dezorganizată. Mâncarea este necesitatea biologică primară. Lucrurile urmează au o curbă exponenţială. Noul miliard s-a întâmplat într-un deceniu. Iar noi ignorăm legile naturale, ca struţul. Băgăm capul în pământ. Nu vedem, nu există. În timp ce înmulţirea umanităţii se întămplă într-o rată exponenţială, numărul alimentelor scade. Oamenii din nou au fost entuziasmaţi, nu au făcut studii de impact de durată. Am inventat îngrăşămintele chimice de sinteză şi am crezut că s-a rezolvat nu ştiu ce problemă. Dar de unde? De fapt, am distrus solurile. Mâncarea este din ce în ce mai nehrănitoare, pentru că solul distrus nu mai cedează microelemente. Un om nu are nevoie numai de proteine şi glucide. Un om are nevoie de minerale, de vitamine, fitonutrienţi. Şi o plantă nu are nevoie numai de azot, fosfor şi potasiu. Dacă plantele nu mai pot lua ce le trebuie, noi de unde să luăm? Avem producţii mari cantitativ, dar calitativ foarte proaste.

● Jurnalul Naţional: Avem nevoie de încă o planetă?
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Cred că omul, dacă este cu adevărat o fiinţă inteligentă şi responsabilă faţă de specia lui şi faţă de celelalte specii, va trebui să găsească adevăratele căi prin care specia umană să poată coexista în biosfera de pe această planetă. Unde mai găsim noi o planetă care să îndeplinească toate aceste condiţii atât de specifice pământului?

● Jurnalul Naţional: Încheiem cu un gând senin?
● Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Omenirea îşi va găsi resursele să se salveze şi să salveze viaţa pe pământ.