Mielul cel fioros şi baronul cel mincinos

Îţi vine să râzi, dacă nu ar fi de plâns, văzând cum prostul-gust şi impostura au pus stăpânire pe binecuvântatele plaiuri ale Bucovinei. Un produs sută la sută "Fabricat în România", sub patentul lui Gheorghe Flutur. Imaginile vorbesc de la sine.

Trecătorului prin Suceava, pe Drumul Naţional 17, de la Gura Hu­mo­ru­lui spre Câmpulung Moldovenesc, i s-a oferit în zilele de Paşti o imagine de un pitoresc fără egal. Chiar în centrul ora­şului Frasin, în faţa sediului Partidului Liberal Democrat, notabilităţile, sub în­dri­tuirea şi la iniţiativa preşedintelui Consiliului Local al judeţului, au ridicat un complex statuar fabulos.

Un ou roşu, încondeiat, de mari dimensiuni, bine ancorat într-un soclu metalic, cu şu­ru­buri; pe un soclu de fier forjat, un îngeraş cu rotunjimi senzuale, de ciment, pe­sem­ne, strângând în braţe un fel de bec; un iepure alb împăiat, cocoţat aşijderea pe soclu, dar mai jos, cu oul între lăbuţe; di­ta­mai pasca naturală, din aluat şi brânză, copios prăfuită de colbul şoselei, se răs­fa­ţă într-o roabă, pe ştergar cu motive lo­ca­le; în fine, un miel împăiat rânjeşte sinis­tru, într-un fel de foişor de tablă creaţă, cu o candelă deasupra capului, iar deasu­pra candelei un panou ca acelea din sta­ţi­i­le tramvaiului 41 din Capitală ve­s­teş­te, clipocind din leduri, "Hristos a înviat!".


"ERA CU DINŢII AFARĂ CA CÂND ÎL TAIE!"
Pe drept cuvânt, teribilei compoziţii din fieful baronului Flutur nu-i mai lip­seş­te nimic pentru a intra în Cartea Re­cordurilor, dacă aceasta ar avea o sec­ţi­u­ne dedicată celor mai penibile monumente ale stupidităţii şi prostului-gust. Călătorii trag maşina pe dreapta, fac poze cu telemobilul, râd preţ de un sfert de ceas şi merg mai departe, făcându-şi cru­ce din motive câtuşi de puţin cucerni­ce.

Copiii nu râd. Privesc animalele în­de­a­proa­pe, ochiul rece al mielului îi priveşte la rându-i neprietenos şi micuţii plâng atunci: "Mama, de ce au omorât mielu'? Am văzut eu că-i mort! Că era cu dinţii afară ca când îl taie!".

Paznicii comple­xului statuar sunt demni şi mândri, căci, iată, în faţa sediului partidului tronează ce n-a văzut nici Parisul. Se fac că nu-l aud pe mielul care scrâşneşte printre dinţii beliţi: "Tu-vă gâţii mamelor voastre care m-aţi umplut voi cu paie pe mine, mân­ca-mi-aţi paiele pe lumea ailaltă!".

Era o vreme când n-aş fi crezut că voi mai în­tâl­ni baroni mai penibili, mai opulenţi şi mai neruşinaţi decât Mischie, Oprişan, Ilie Sârbu, Frunzăverde ori Sechelariu, dar iată că baronul Flutur a reuşit să le umbrească până şi amintirea. Pentru că imaginea de la Frasin este completată de o poveste cel puţin la fel de suculentă. Înarmaţi-vă cu Humor şi citiţi ur­mă­toa­rea istorioară.
ÎNGERUL LUMINII A FĂCUT ŞEDINŢĂ DE PARTID DE ÎNVIERE
S-a întâmplat tot atunci, de Paşti, chiar la puţin timp după ce baronul Flutur, deghizat în arhanghel cu aripi nă­mo­loa­se, ne-a adus lumină de la Ierusalim în lampa de miner. Aia s-a întâmplat în noap­tea Învierii, aşa cum aţi văzut la televizor.

A doua zi, după slujba de la Mă­năs­tirea Humor, sus-numitul baron a fost amfitrionul preşedintelui Traian Bă­ses­cu. L-a condus acasă la gospodarii locului, care l-au ospătat cu bucate gătite de ei în casă. Cu viclenie tipic baronească, domnia-sa i-a dat preşedintelui o ţeapă de zile mari. E cazul să afle din ziarul nostru preşedintele cum şi-a luat ţeapă de la Flutur, ca să fie mai prudent altă dată când va da curs unor asemenea invitaţii.


CITĂM DIN PRESA LOCALĂ - VERSIUNEA FLUTUR:
"În noaptea de Înviere, preşedintele a mâncat din bucatele lui badea Gheorghe Niţă, în casa centenară a lui Nelu Popa. De mâncărurile alese pentru masa prezidenţială s-a ocupat badea Gheorghe Niţă, cunoscut în zona Humorului pentru calitatea bucatelor pe care le prepară. Pe lân­gă ouă roşii, care sunt nelipsite din coş, pască, cozonac, drob de miel, cârnaţi, Gheorghe Niţă a pregătit pentru oaspeţii care i-au călcat pragul casei răcituri, sarmale în foi de viţă...

Am fost încântaţi de prezenţa unor oaspeţi deosebiţi pentru zona noastră, dl preşedinte Traian Bă­ses­cu, pe care l-am servit cu bucate alese. Toa­­te pre­pa­ratele noastre i-au plăcut pre­şe­dinte­lui, care a fost în­cântat de această casă veche în care a servit masa, ne-a spus Gheorghe Niţă." Aşa a consemnat presa locală evenimentul.

Desigur, cei doi gospodari au fost prezenţi tot timpul în jurul familiei prezidenţiale, îmbrăcaţi în tradiţionalele straie bucovinene, aşa cum se poate vedea în fotografie.
ACUM, SĂ DĂM CUVÂNTUL ADEVĂRULUI
De fapt, baronul Flutur l-a poftit pe Traian Băsescu la o şedinţă de partid, fără să-i spună. Pesemne badea Niţă şi badea Popa îmbrăcaseră pentru prima dată straiele tradiţionale, căci bieţii oameni nu erau gospodarii satului şi bucătari pricepuţi, ci nişte preacinstiţi oameni de afaceri, sponsori de vază ai PD-L. Aşa va fi găsit de cuviinţă să-i recompenseze preşedintele Consiliului Judeţean pe cei doi, pentru generozitatea lor şi pentru devotamentul ce l-au arătat cauzei partidului. Să fim un pic mai exacţi:

Bucătarul Gheorghe Niţă este preşedintele PD-L Gura Humorului. Veterinar de meserie, este patronul firmei de produse lactate NIRO SRL, mai este şi proaspăt numit director la Direcţia Drumuri şi Poduri. A candidat la Primăria Gura Humorului. Nu ştie să gătească, dar ştie să bea. A jucat bine rolul de ţăran în faţa înalţilor oaspeţi.

Daniel Popa este la rându-i membru de partid şi sponsor cu greutate. Nu e un gospodar în sensul tradiţional al cu­vân­tului, ci este un bun gospodar al propriei afaceri. Patronează un lanţ de dughene care vând turiştilor suveniruri "made în China". Nu căutaţi la dughenele lui ce­ra­mică şi velinţe autentice de Bucovina, dar iubitorii de săbii Ninja şi de ceasuri iefti­ne pot găsi la el marfă pe alese.

Mai rămâne de spus că Niţă şi cu Popa au primit răsplata morală co­res­pun­ză­toare a devotamentului lor pentru partid, pentru că nişte poze cu şeful statului şi nişte articolaşe de presă sunt amintiri ce vor dăinui peste veacuri, glorificându-i în faţa urmaşilor. Alţi PD-L-işti de vază nu au fost la fel de norocoşi.

Asociatul domnului Niţă de la NIRO, inginerul Ilie Rotundu, nu a avut parte de protocol prezidenţial, aşa că meritele sale au fost puse în evidenţă cu mijloace mai modeste. A organizat în incinta fabricii de brânză o stână tradiţională, el însuşi îmbrăcat în baci, a gătit oaspeţilor ditamai balmoşul, posturile de televiziune au relatat corespunzător şi astfel şi-a găsit corecta răsplată morală şi domnia-sa.

Cele două poveşti au ajuns la dumnea­voastră, stimaţi cititori, graţie spiritului de observaţie şi simţului civic al unui prie­ten drag de-al meu din partea locului, n-o să vă spun cine este, fiindcă e băştinaş şi nu face politică, drept pentru care publi­ci­tatea i-ar putea fi neprielnică. Îi mul­ţu­mesc însă pe această cale.

Morala întâmplărilor pascale de la Fra­sin şi de la Humor stă, cred eu, în în­ţe­leap­ta zicere din celebrul serial "Tu-i în pix": "Bufniţele nu sunt ce par a fi".