Ministerul Mediului zice că nu mai prelungeşte contractul termitelor

Am primit de la Ministerul Mediului şi Pădurilor următoarele precizări:

Jurnalul Naţional a publicat în data de 5 ianuarie 2012 articolul cu titlul „Termitele chinezeşti şi austriece devorează pădurile româneşti”, iar în data de 6 ianuarie 2012, articolul cu titlul „Megatermita Schweig­hoffer”, în cuprinsul cărora sunt redate câteva informaţii eronate. 

A. Referitor la articolul: „Termitele chinezeşti şi austriece devorează pădurile româneşti”
1. Afirmaţia România poate asigura maximum 5,7 milioane de metri cubi de răşinoase anual nu conţine cifre reale. Menţionăm că, în prezent, România poate asigura 8,697 mi­lioane mc răşinoase. Acest volum se calculează în baza cifrelor publicate pe site-ul MMP, în ultimul Raport anual privind starea pădurilor – 2010:
La pct. 2.1.8 din Raport, în structura volumului pe picior pe specii şi categorii de specii a pădurilor României, răşinoasele reprezintă 39%.
La pct. 2.1.11 din Raport, posibilitatea anuală a pădurilor României este de 22,3 milioane mc.
Aplicând procentul de 39% la posibilitatea anuală, rezultă: 22,3 mil x 39% = 8,697 milioane mc răşinoase;
 

2. În ce priveşte scopul întâlnirilor –  urgentarea soluţionării favorabile a unei solicitări a firmei:
Afirmaţia… Modificarea cadrului legislativ în vederea diminuării vârstei minime de recoltare a masei lemnoase… este falsă.
Menţionăm că Ministerul Me­diului şi Pădurilor lucrează la reactualizarea Normelor tehnice de amenajare a pădurilor, conform prevederilor Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic. Reactualizarea acestor Norme nu are în vedere diminuarea vârstei minime de recoltare a masei lemnoase;

3. Afirmaţia Utilizarea, pe teritoriul României, a sistemului austriac de măsurare a volumelor de masă lemnoasă – este, de asemenea, incorectă.
Regia Naţională a Pădurilor nu fo­loseşte sistemul austriac de mă­su­rare a volumelor de masă lemnoasă.
Volumul de lemn care face obiectul licitaţiilor respectiv a contractelor de vânzare încheiate de Regia Naţională a Pădurilor cu firma austriacă şi cu orice alt beneficiar se co­mercializează conform „Regulamentului de vânzare a masei lemnoase, care se recoltează anual din fondul forestier proprietatea publică a sta­tului administrat de Regia Naţională a Pădurilor” .
Volumul de lemn în cauză se calculează în baza legislaţiei româneşti, res­pectiv pe baza actelor de punere în valoare – în cazul masei lemnoase pe picior sau pe baza tabelelor de cu­baj în cazul vânzării sortimentelor fa­sonate. Aceste metode de estimare a volumului de lemn comercializat de RNP nu au nici o legătură cu siste­mul austriac de măsurare a lemnului. Sistemul electronic de măsurare a buştenilor, la care probabil faceţi referire, este folosit în Elveţia, dar şi în ţări membre ale UE, ca Austria, Germania.

B. Referitor la articolul: „Megatermita Schweighoffer. Marele procesator ar mai vrea contract preferenţial încă 10 ani”.
Nu există nici o posibilitate legală de a prelungi valabilitatea contractelor pe termen lung încheiate în baza OUG nr. 71/2002 pentru încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vânzare-cumpărare pe termen lung privind masa lemnoasă. Nu există nici o iniţiativă legislativă la nivelul Mi­nisterului Mediului şi Pădurilor de a crea un nou cadru legal încheierii unor astfel de contracte, cu atât mai mult cu cât, prin aplicarea princi­piului „restitutio in integrum” în baza legilor fondului funciar, mai ales după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, proprietatea statului asupra pădurilor s-a diminuat drastic. În această situaţie, procentul de 20% din volumul maxim anual cu destinaţie industrială stabilit prin hotărâre a Guvernului în OG 71/2002 se poate stabili doar după finalizarea aplicării prevederilor Legii nr. 247/2005.

Iată de ce considerăm inexacte precizările
Pct.1 Posibilitatea anuală la răşinoase
Teoretic, valoarea indicată de minister (de 8,697 milioane de metri cubi) este calculată conform cifrelor statistice şi celor stipulate în amenajamentele silvice în vigoare.
În realitate, recoltarea acestor volume se face din arboretele accesibile (respectiv acele suprafeţe de pădure unde există acces la resursa silvică aferentă, în speţă prin drumuri auto forestiere).
Ne vine greu să credem că Ministerul Mediului nu ştie că gradul de accesibilitate în pădurile Romaniei este în prezent de circa 4,15 metri la hectar – printre cele mai reduse din Europa – (valoare calculată la o reţea de drumuri auto forestiere însumând circa 26,7 mii km ce deserveşte o suprafaţă totală a fondului forestier de aproximativ 6,4 milioane de hectare). În consecinţă, înseamnă că anual se execută lucrări de exploatare doar în pădurile accesibile, ceea ce conduce la o presiune sporită numai în acele zone.
De altfel, Hozindustrie Schweig­ho­fer s-a oferit să investească în drumurile forestiere din România, contravaloarea acestor lucrări urmând a fi achitată tot cu masă lemnoasă.

Pct. 2 Legislaţia silvică
Jurnalul Naţional nu a afirmat că Ministerul Mediului sau RNP doresc reducerea vârstei de exploatare. Ci că aceste instituţii – dar şi altele – fac obiectul presiunilor din partea ma­rilor procesatori. Problema reduce­rii vârstei de exploatare este un dezide­rat mai vechi al firmei austriece. Încă din anul 2008, firma în cauză a sponsorizat un studiu, întocmit de către compania Austroproject, intitulat „Silvicultura şi industria forestieră din România”, pe care a încercat ulterior, fără rezultat, să îl „popularizeze” în mediile de decizie centrale.

În prezent, marii procesatori de masă lemnoasă exercita presiuni, pe toate canalele de care dispune, pentru a participa direct la procesul aflat în derulare la nivelul MMP pentru modificarea cadrului normativ speci­fic (în speţă Normele tehnice). În plus, sursele intervievate de noi, din cadrul RNP şi al ASFOR, au recunoscut existenţa presiunilor. Vom pu­blica, în acest sens, interviuri relevan­te. ONG-urile de mediu au punctat şi ele această chestiune pentru presa străină în materialul publicat de myeurope.eu, redat şi de Jurnalul Naţional.

Pct. 3 Utilizarea sistemului austriac de determinare
Într-adevăr, RNP nu utilizează oficial sistemul respectiv (ei livrează către firma austriacă lemn cubat cu metoda clasică, respectiv cu „clupa forestieră”), însă în relaţiile comerciale cu SC Hozindustrie Schweig­hofer SRL, Regia acceptă de facto, în unele cazuri, utilizarea acestuia de către agentul economic, respectiv la punctele de lucru pe care firma le deţine. Practic, firma recepţionează materia primă livrată de către furnizori (structurile teritoriale ale RNP şi alte firme private), remăsoară vo­lumele cu sistemul propriu de determinare şi „confirmă” cu 5%-10% mai puţin decât valorile înscrise în documentele justificative aferente. Ne e greu să credem, şi de astă dată, că Regia nu cunoaşte practicile din te­ritoriu şi, dacă are cunoştinţă de acestea, le ţine ascunse faţă de Minister.

Referitor la precizările Ministerului privitoare la pct. B. Rectificăm: procesatorii austrieci nu vor prelungirea contractului cu încă 10 ani. Ulterior publicării materialului, într-o întrevedere cu dl Gerald Schweig­hofer, acesta ne-a asigurat că firma nu mai doreşte contract multianual.(Valentin Zaschievici)