MOARTEA DOMNULUI ŞTEFĂNESCU / Distrigaz ucide, Garcea îngroapă

Uite-aşa se moare în România. 23 ianuarie 2008, dimi­neaţa. Câmpulung Muscel, judeţul Argeş. Vila familiei Ştefănescu, racordată la reţeaua de gaze. Stăpânul casei intră în cămară să-şi ia un măr. Aprinde lumina. Casa sare în aer. Traian Ştefănescu reclamase de zeci de ori că miroase a gaz. L-au dus pe braţe la spital, că nu venea Salvarea. De la Câmpulung l-au trimis la Bucureşti.  La Bucureşti n-aveau ce-i face. Rudele l-au trimis la München. Acolo a şi murit. A lăsat văduvă. A lăsat şi orfan. Imediat după explozie, Distrigaz Sud a montat guri de aerisire în tot Câmpulung. Că nu erau. Firma care a montat instalaţia e dizolvată. Distrigaz prezintă condoleanţe. Poliţia anchetează. Au trecut 11 luni. Ancheta stă. De ce? Ca să scape vinovaţii. Ca lumea să uite că la Câmpulung Muscel un om a ars de viu.

Explozie cu victimă, dar fără vinovaţi

Este bine ştiut ce înseamnă o scurgere de gaze. La fel de bine se ştie că multe dintre reclamaţii sunt ignorate. Ignoranţa a ucis un om. Vinovaţii încă se caută, pentru că anchetatorii ard gazul degeaba şi dau vina pe o traducere de câteva pagini. O adevărată poveste despre nepăsare şi bătaie de joc într-o ţară în care sistemul sanitar este într-un hal fără de hal.

În dimineaţa zilei de 23 ianuarie 2008 o tragedie a avut loc în oraşul argeşean Câmpulung Muscel. Traian Ştefănescu, de 40 de ani, s-a dus să-şi ia mere dintr-o cămară. Câteva secunde mai târziu o explozie a zguduit casa. Ce se întâmplase? În cămara cu pricina s-au acumulat gaze. Ştefănescu s-a ales cu arsuri pe 85% din suprafaţa corpului pentru că deflagraţia a fost urmată de un incendiu. În momentul exploziei, omul se afla lângă uşile de lemn ale încăperii, uşi înalte de doi metri. Acestea au căzut peste el şi hainele i-au luat foc. De aici a început coşmarul. Traian Şerbănescu a murit câteva zile mai târziu în Germania, unde medicii încercau să-l salveze.

SALVARE?
Roxana Ştefănescu, soţia, îşi aminteşte ziua dezastrului: "Soţul meu s-a trezit în ziua aceea la şapte dimineaţa şi s-a dus să-şi ia nişte mere din camera pe care o foloseam pe post de cămară. În momentul în care a încercat să stingă lumina, s-a auzit explozia. Zgomotul a fost foarte puternic. L-am găsit căzut. Nu ştiu ce ardea prin casă. Imediat au venit pompierii. Focul a ajuns şi la acoperişul vecinilor". În timp ce pompierii militari încercau să stingă flăcările, oamenii aşteptau încă o ambulanţă. Aceasta nu a mai sosit, cu toate că spitalul se află în apropiere. Din primele cercetări ale pompierilor a reieşit că explozia a fost provocată de o acumulare de gaze. Sursa acumulării urma să fie stabilită de anchetatorii care au preluat cazul. Cum salvarea nu mai venea, familia a reuşit să-l ducă pe Traian Ştefănescu la spital. Cum? Pe jos. Incredibil. Bărbatul abia se mai ţinea pe picioare când a ajuns la spitalul aflat la 300 de metri de locul exploziei. La spital, medicii i-au acordat imediat primul ajutor, au curăţat rănile şi l-au bandajat. "Apoi am plecat imediat cu salvarea spre Piteşti. Ambulanţa nu era dotată cu absolut nimic. Am plecat cu medicul de la fabrica unde lucra soţul meu. La Piteşti trebuia să ne aştepte o salvare de urgenţă dotată. Când am ajuns în Piteşti am mai aşteptat o oră să ajungă salvarea care urma să ne ducă la spitalul de arşi din Bucureşti", a povestit revoltată Roxana Ştefănescu. Aici familia a aflat de la medici că omul nu mai avea practic nici o şansă. Rudele nu s-au lăsat descurajate şi au încercat tot ce le-a stat în putere să-l salveze. Între timp, patronul firmei la care lucra Traian Ştefănescu a luat legătura cu un partener de afaceri din Stuttgart. Acesta a găsit un spital din München şi la două zile de la accident Ştefănescu a fost dus cu un avion în Germania. Tot patronul firmei a plătit şi o garanţie de 50.000 de euro, pentru că altfel bolnavul nu ar fi fost primit în spital. Totul a fost în zadar. Traian Ştefănescu a murit câteva zile mai târziu.  

LUCRĂRI?
Familia Ştefănescu a decis să folosească reţeaua de gaze a oraşului în 2004. Lucrările de instalare a conductei de gaze care racorda casa lor şi a unui vecin la reţeaua principală au fost executate de firma Concordia 2000 SRL din Braşov, care între timp a fost radiată. Gheorghe Marinescu, patronul, a plecat în Canada, conform unui fost angajat al acestuia. Gheorghe Ianţoc a coordonat echipa de muncitori care a montat conducta de gaze la casa familiei Ştefănescu. "Eu, din momentul în care am predat instalaţia, nu am mai avut nici o treabă cu instalaţia de gaz, pentru că totul era în regulă. Noi am dat doi ani garanţie la instalaţia de gaz, pe urmă era treaba Distrigaz-ului să se ocupe de tot. Lucrarea a fost recepţionata de Distrigaz. Instalaţia de gaz nu se pune în funcţiune până nu îşi dă acordul Distrigaz. Toate instalaţiile revin în gestiunea lor şi ei au grijă de ele", a spus fostul meşter. De la Distrigaz Sud, unul dintre purtătorii de cuvânt a spus: "Imediat după producerea evenimentului, conform politicii Distrigaz Sud Reţele SRL, un reprezentant al societăţii a contactat familia afectată pentru a acorda sprijin material de urgenţă. Acesta consta în suportarea unor cheltuieli legate de spitalizare, respectiv procurarea medicamentelor recomandate de medic". Nimic despre responsabilitatea ce le revenea. Mai mult, Roxana Ştefănescu spune că nici vorbă să fi primit ceva de la Distrigaz.

RECLAMAŢII? DEGEABA
Soacra victimei acuză şi ea Distrigaz de producerea nenorocirii. Femeia spune că ginerele ei a sunat de zeci de ori la Distrigaz Câmpulung Muscel să anunţe că în zona casei se simte un miros foarte puternic. Femeia susţine că de fiecare dată angajaţii Distrigaz au dat acelaşi răspuns: "Mirosul este provocat de mercaptan, o substanţă care se bagă în gaze". Imediat după explozie, însă, angajaţii Distrigaz Sud au început să mişune prin oraş şi să monteze guri de aerisire, inclusiv pe strada familiei Ştefănescu. Ion Tanase, unul dintre vecini, confirmă povestea: "Muncitorii de la Distrigaz Sud au venit atunci şi au măsurat prezenţa gazului. Erau gaze peste tot. Nu au mai venit niciodată cu detectorul să vadă dacă există scurgeri. După ce s-a întâmplat accidentul au venit ăştia de la Distrigaz Sud şi au început să spargă strada şi să monteze guri de aerisire. Chiar şeful Distrigaz a fost aici". Am fost la sediul companiei. Nici urmă de director de Distrigaz. Unul dintre portari a spus că directorul Ceauşescu este plecat pe teren. A trecut aproape un an. Cazul a fost mediatizat. Degeaba. Nimeni nu e vinovat, Poliţia caută tot felul de explicaţii. Iar procurorul care se ocupă de caz are, în mod sigur, anchete mai interesante. Eterna şi fascinanta Românie!


"La Piteşti trebuia să ne aştepte o salvare de urgenţă dotată. Când am ajuns în Piteşti am mai aşteptat o oră să ajungă salvarea care urma să ne ducă la spitalul de arşi din Bucureşti"
Roxana Ştefănescu


"Bine, la noi trebuia găsit traducătorul. La noi se face o licitaţie, se alege cea mai bună ofertă, după aceea se merge mai departe. Nu ştiu dacă se face licitaţie pentru fiecare traducere în parte, deja e de domeniul financiarului"
Cătălin Negoescu, comisar