Muzeul virtual al pantofilor!

Din pasiunea pentru aceste accesorii, şi de dragul pasionaţilor, o olandeză a creat un muzeu virtual al pantofilor: www.virtualshoemuseum.com. Pantofi în formă de copită, cu coadă de păun, cu botul transformat într-un peisaj, pantofi gărgăriţă, pantofi şoareci, din ciocolată, pantofi uriaşi, pantofi-vibrator, pantofi pe arcuri, pantofi experimentali, saboţi decoraţi, pantofi clasici, hi-tec, kinky, fermecători, şic, ghete, cizme, sandale, din piele, plastic, metal, sticlă, hîrtie, argint, aur, piatră, virtuali, lemn, sintetici, din cauciuc, cu bijuterii, cu şi din blană, din dopuri, dantelă, pentru botezuri, nunţi, înmormîntări, pentru dans, sport, de zi, de seară, de casă, cu toc, fără toc şi aşa mai departe. Toate formele, culorile, materialele. Un regal al pantofilor, pe cale virtuală.

www.virtualshoemuseum.com a fost creat, în 2004, de Liza Snook (Olanda), de meserie graphic designer, împreună cu Taco Zwaanswijk, designer multimedia. Mai mult decît pasionată de pantofi, ea colecţionează pantofi, dar şi imagini (fotografii) cu pantofi, de mai bine de 20 de ani. "Întotdeauna am fost dezamăgită cînd, după o zi lungă şi obositoare, am vrut să mă destind vizitînd un muzeu al pantofilor. Însă niciodată nu mi-a plăcut ce am văzut acolo – spune Liza. De cele mai multe ori, mi-a fost dat să văd expoziţii în săli foarte prost iluminate, cu o sumedenie de pantofi, îngrămădiţi, şi care ofereau prea puţine informaţii. Asta şi colecţia de pantofi pe care o aveam acasă m-au făcut să mă gîndesc la un muzeu virtual al pantofilor, în care să expun toate categoriile de încălţări. Acest muzeu virtual, ca idee, explorează designul şi arta internaţională a pantofilor de tot felul. Noi sperăm ca prin ceea ce facem să inspirăm o nouă generaţie a îndrăgostiţilor de pantofi şi a designerilor, iar scopul nostru este să fim o rampă de lansare în ceea ce priveşte inovaţia în acest domeniu. Pe site avem o colecţie impresionantă de aproape 900 de modele de pantofi, dar în curînd vom posta alte cîteva sute. Creatorii pantofilor sînt diferiţi designeri şi artişti, fotografi sau sculptori, de toate vîrstele, mai mult sau mai puţin cunoscuţi în acest domeniu. Este o lume virtuală a modei şi a designului industrial al încălţămintei". Chiar dacă, în momentul de faţă, colecţia de pantofi expusă în muzeul virtual al Lizei nu este cu vînzare, administratorii site-ului s-au gîndit să ofere posibilitatea celor care doresc să şi achiziţioneze din exponate. Şi asta deoarece sînt foarte multe cereri în acest sens venite din partea vizitatorilor site-ului, mai ales datorită originalităţii cu care au fost creaţi pantofii, dar şi a faptului că sînt modele unicat.

SÎNT NEIERTĂTORI! Pantoful, fără îndoială, este unul dintre accesoriile vestimentare cele mai importante. Dacă în privinţa bluzei, a sacoului sau a altor obiecte vestimentare te mai poţi bucura de o anumită îngăduinţă, aceasta este exclusă în cazul pantofilor. Pe scurt, ei trebuie să fie, dacă nu perfecţi, aproape perfecţi. În acelaşi timp, pantofii sînt şi cei mai afectaţi de capriciile modei. "Material, formă şi culoare, totul se schimbă mereu de la un sezon la altul. În plus, trebuie să ştii să-i porţi. Într-un fel mergi în sandale lejere de vară, în care piciorul este practic liber, altfel – în adidaşi. Păşeşti altfel în pantofi cu tocul jos decît în unii cu toc înalt. Nu este suficient să urmăreşti moda şi să ai grijă cum îţi asortezi pantofii la diferitele toalete. Trebuie să înveţi, să exersezi... Altfel, păţeşti ca manechinele care ajung să se împiedice şi să cadă la cîte o paradă de modă. Sînt mulţi pantofi cu care nu e deloc uşor să-ţi păstrezi echilibrul şi nonşalanţa, păstrîndu-ţi, în acelaşi timp, şi eleganţa mersului. A fi în stare să porţi cele mai felurite modele de pantofi cu eleganţă şi siguranţă este, în acelaşi timp, o artă şi un sport. Asta se învaţă şi se exersează. Parcă nimic nu e mai tragi-comic decît o persoană care se luptă cu o pereche de pantofi cu care nu e în stare să meargă. Pantoful îţi poate fi prietenul cel mai bun şi de nădejde, dar şi duşmanul cel mai necruţător" – Cecilia Caragea, consultant relaţii publice.

Pantofii îţi pot conferi nobleţe, distincţie, siguranţă de sine, eleganţă, forţă de seducţie, dar tot ei, indiferent de frumuseţe, de educaţie, de inteligenţă, de nenumarăte alte calităţi pe care poate le deţii la superlativ, îţi pot atrage zîmbetele ironice, privirile acelea îngăduitoare care te strivesc, în măsura în care anturajul vrea totuşi să te scutească de glumele menite a te desfiinţa. "Da! Pantofii sînt neiertători. Neiertători sînt şi din alt punct de vedere. Ei îţi pot distruge sănătatea. Mulţi pantofi nu au cambrura necesară pentru a susţine un picior cu platfus. Dar moda cere sacrificii! Pantofii cu vîrful ascuţit şi tocurile prea înalte au toate şansele să «te ajute» să-ţi dezvolţi nişte monturi pe cinste. Dar, aşa cum spuneam, moda cere sacrificii! Unele modele îţi afectează inclusiv coloana vertebrală.... Ce contează însă?! Pantofii sînt suverani. Iar cînd ajungi sclavul modei, pantoful este stăpînul tău. Adio, sănătate, trăiască eleganţa dictată de ultima modă".

De ce avem degetele mici? Antropologii au descoperit că oamenii au început să poarte pantofi acum 40.000 de ani, adică mult mai devreme decît se credea, pornind de la formele diverse ale piciorului, în diferite perioade ale evoluţiei sale, şi motivele pentru care s-au modificat oasele degetelor de la picioare, una dintre explicaţiile oferite fiind aceea conform căreia forma piciorului a fost modificată, în timp, de încălţămintea purtată. Antropologii au arătat că ultimul deget al piciorului este cel mai mic deoarece oamenii au început să poarte încălţări care le-au deformat forma degetelor. Unul dintre antropologi, Tim Weaver, a emis o teorie conform căreia oamenii din Antichitate aveau degetele de la picioare mari (dar oasele subţiri), iar forma oaselor picioarelor s-a schimbat, aşadar, în urmă cu 40.000 de ani. "Ne-am gîndit cu toţii care ar fi motivul responsabil al modificării oaselor şi singurul răspuns a fost că încălţămintea este răspunzătoare de forma piciorului", a declarat Erik Trinkaus, unul dintre antropologi.